federativ definitie

13 definiții pentru federativ

federativ, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr fédératif] 1-3 Federal (1-3).
FEDERATÍV, -Ă, federativi, -e, adj. Privitor la o federație, constituit într-o federație, care se întemeiază pe sistemul de organizare în federație; federal. – Din fr. fédératif.
FEDERATÍV, -Ă, federativi, -e, adj. Privitor la o federație, constituit într-o federație, care se întemeiază pe sistemul de organizare în federație; federal. – Din fr. fédératif.
FEDERATÍV, -Ă, federativi, -e, adj. Privitor la o federație, constituit într-o federație, care se întemeiază pe sistemul de organizare în federație. State federative. Principii federative.
federatív adj. m., pl. federatívi; f. federatívă, pl. federatíve
federatív adj. m., pl. federatívi; f. sg. federatívă, pl. federatíve
FEDERATÍV adj. v. federal.
FEDERATÍV, -Ă adj. De federație; care se prezintă sub formă de federație; federal. [< fr. fédératif].
FEDERATÍV, -Ă adj. federal (2). (< fr. fédératif)
FEDERATÍV ~ă ( ~i, ~e) Care ține de federație; propriu federației; federal. Republică ~ă. /<fr. fédératif
federativ a. constituit într’o federațiune: Elveția și Statele-Unite sunt republici federative.
*federatív, -ă adj. (d. federat). Care e constituit într’o federațiune: Elveția și Statele Unite îs republicĭ federative.
FEDERATIV adj. federal. (Republică ~.)

federativ dex

Intrare: federativ
federativ adjectiv