Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru feder

feder sn [At: CV, 1949, nr 9, 28 / V: ~dăr sn / Pl: ~e / E: ger feder] 1-2 Lamba (1-2). 3 (Reg) Instrument cu care se face jgheabul șindrilelor.
F├ëDER, federe, s. n. Mic─â proeminen╚Ť─â prev─âzut─â ├«n lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intr─â ├«n nutul corespunz─âtor al altei piese pentru a asigura o ├«mbinare perfect─â; lamb─â. ÔÇô Din germ. Feder.
F├ëDER, federe, s. n. Mic─â proeminen╚Ť─â prev─âzut─â ├«n lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intr─â ├«n nutul corespunz─âtor al altei piese pentru a asigura o ├«mbinare perfect─â; lamb─â. ÔÇô Din germ. Feder.
FÉDER, federe, s. n. Ridicătură mică lăsată în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese, pentru a asigura o îmbinare perfectă; pană, lambă.
f├ęder s. n., pl. f├ędere
f├ęder s. n., pl. f├ędere
FÉDER s. v. lambă.
FÉDER s.n. Parte ieșită în afară, în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci, care intră în nutul corespunzător al altei scânduri sau plăci; lambă. [< germ. Feder].
FÉDER s. n. parte ieșită în afară, în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci, care intră în nutul corespunzător. (< germ. Feder)
F├ëDER ~e n. Proeminen╚Ť─â ├«n lungul unei piese de lemn sau de metal care intr─â ├«n nutul de acela╚Öi fel al altei piese; lamb─â. /<germ. Feder
FEDER s. (TEHN.) lamb─â. (~ la o pies─â de lemn.)
f├ęder, (fed─âr, feid─âr), s.n. ÔÇô (reg.) Arc din s├órm─â de o╚Ťel, folosit la scaune sau canapele (tapi╚Ťate): ÔÇ×Scaun de acela, cu fed─ârÔÇŁ (Bil╚Ťiu, 1999: 374; Berbe╚Öti). Termen atestat ╚Öi ├«n Maramure╚Öul din dreapta Tisei sub forma feid─âr, cu acela╚Öi sens (DRT). ÔÇô Din germ. Feder ÔÇ×amortizor, arc, resortÔÇŁ (╚Üurcanu, DEX, MDA).
f├ęder, s.n. ÔÇô v. fed─âr.

Feder dex online | sinonim

Feder definitie

Intrare: feder
feder substantiv neutru