feculent definitie

12 definiții pentru feculent

feculent, ~ă a [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: fr féculent] 1 Care conține feculă. 2 (Pex) Hrănitor.
FECULÉNT, -Ă, feculenți, -te, adj. Care conține feculă; p. ext. hrănitor. – Din fr. féculent.
FECULÉNT, -Ă, feculenți, -te, adj. Care conține feculă; p. ext. hrănitor. – Din fr. féculent.
feculént adj. m., pl. feculénți; f. feculéntă, pl. feculénte
feculént adj. m., pl. feculénți; f. sg. feculéntă, pl. feculénte
FECULÉNT adj. v. consistent, hrănitor, nutritiv, sățios, suculent.
FECULÉNT, -Ă adj. Care conține feculă; (p. ext.) hrănitor. [< fr. féculent].
FECULÉNT, -Ă adj. care conține feculă. (< fr. féculent)
FECULÉNT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care conține (multă) feculă; cu multă feculă; bogat în feculă. /<fr. féculent
feculent a. ce conține feculă.
*feculént, -ă adj. (lat. faeculentus). Care conține feculă: cartofiĭ îs feculențĭ. Care lasă o drojdie, un sediment: lichid feculent.
feculent adj. v. CONSISTENT. HRĂNITOR. NUTRITIV. SĂȚIOS. SUCULENT.

feculent dex

Intrare: feculent
feculent adjectiv