feciorie definitie

20 definiții pentru feciorie

feciorie2 sf [At: RETEGANUL, P. III, 14 / Pl: ~ii / E: fecior + -ie] 1 Timpul cât cineva este fecior (12). 2 Perioadă din viață petrecută ca fecior (12).
feciorie1 [At: VARLAAM, C. II, 6 / Pl: ~ii / E: fecioară + -ie] 1 Virginitate. 2 (Pop; îe) A strica ~ia A dezvirgina. 3 (Fig) Puritate.
FECIORÍE1 s. f. Calitatea de a fi fecioară (1); castitate, virginitate, fetie; p. ext. curățenie morală (proprie unei fecioare). – Fecioară + suf. -ie.
FECIORÍE2 s. f. Timpul cât cineva este fecior (2); epoca din viață petrecută ca fecior. – Fecior + suf. -ie.
FECIORÍE1 s. f. Calitatea de a fi fecioară (1); castitate, virginitate, fetie; p. ext. curățenie morală (proprie unei fecioare). – Fecioară + suf. -ie.
FECIORÍE2 s. f. Timpul cât cineva este fecior (2); epoca din viață petrecută ca fecior. – Fecior + suf. -ie.
FECIORÍE1, feciorii s. f. Calitatea de a fi fecioară; castitate, virginitate; p. ext. curățenie, nevinovăție.
FECIORÍE2, feciorii, s. f. Timpul cît cineva e fecior, vîrsta petrecută ca fecior. Du-te acasă și te suie în podul curții și vei găsi acolo niște zdrențe din hainele tătîne-tău din feciorie și pușca lui și sabia lui. RETEGANUL, P. III 14. Toate mîndrele ascultă. Numai mîndrulița mea Nu-și ascultă paserea, Cum îi cîntă patima, Patima ei din fetie Ș-a badii din feciorie! HODOȘ, P. P. 92.
FECIORÍE1, feciorii, s. f. Calitatea de a fi fecioară; castitate, virginitate; p. ext. curățenie, nevinovăție. – Din fecior + suf. -ie.
FECIORÍE2, feciorii, s. f. Timpul cât cineva este fecior; epocă din viață petrecută ca fecior neînsurat. – Din fecior + suf. -ie.
fecioríe s. f., art. fecioría, g.-d. fecioríi, art. fecioríei
fecioríe (castitate, timpul cât cineva este fecior) s. f., art. fecioría, g.-d. art. fecioríei; pl. fecioríi
FECIORÍE s. 1. v. virginitate. 2. v. inocență.
FECIORÍE s. v. feciorică.
FECIORÍE1 f. Stare a unei persoane virgine; virginitate. /fecioară + suf. ~ie
FECIORÍE2 f. Viața unui fecior până la căsătorie; viață de flăcău. /fecior + suf. ~ie
feciorie f. 1. stare de fecioară; 2. fig. curățenie, nevinovăție.
fecĭoríe f. Starea de fecĭoară, virginitate. Starea de fecĭor (de flăcăŭ), adolescență.
feciorie s. v. FECIORICĂ.
FECIORIE s. 1. castitate, cinste, neprihănire, nevinovăție, virginitate, (pop.) fetie, (fig.) curățenie, (înv. fig.) curăție. (~ unei fete; și-a păstrat ~.) 2. candoare, castitate, inocență, neprihănire, nevinovăție, pudicitate, pudoare, virginitate, (înv.) smerenie, vergurie, (fig.) curățenie, imaculare, neîntinare, puritate, (înv. fig.) curăție. (~ zîmbetului ei.)

feciorie dex

Intrare: feciorie
feciorie substantiv feminin