feciorică definitie

9 definiții pentru feciorică

feciorică sf [At: DAME, T. 187 / Pl: ~rele / E: fecioară + -ică] 1-4 (Pop; șhp) Feciorea (1-4). 5 (Bot) Mică planetă erbacee târâtoare, cu flori galbene-verzui Si: iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, feciorie, (Ban) iarba-datului-și-a-faptului, iarba- surpăturei (Herniaria glabra).
FECIORÍCĂ, feciorele, s. f. Mică plantă erbacee târâtoare, cu flori galbene-verzui (Herniaria glabra). – Fecioară + suf. -ică.
FECIORÍCĂ, feciorele, s. f. Mică plantă erbacee târâtoare, cu flori galbene-verzui (Herniaria glabra). – Fecioară + suf. -ică.
feciorícă s. f., g.-d. art. feciorélei; pl. fecioréle, art. feciorélele
feciorícă s. f., g.-d. art. feciorélei; pl. fecioréle
FECIORÍCĂ s. (BOT.; Herniaria glabra) (reg.) feciorie, iarba-datului-și-a-faptului, iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, iarba-surpăturii.
FECIORÍCĂ ~éle f. (diminutiv de la fecioară) Plantă erbacee cu tulpina păroasă, cu frunze mici și opuse, cu flori galbene-verzui, dispuse compact la subsuoara frunzelor. /fecioară + suf. ~ică
FECIORI s. (BOT.; Herniaria glabra) (reg.) feciorie, iarba-datului-și-a-faptului, iarba-fecioarei, iarba-feciorilor, iarba-surpăturii.
Herniaria glabra L. Specie ce înflorește vara. Flori galbene-verzui (caliciul glabru cu laciniile obtuze), în glomerule axilare. Frunze mici, ovat-oblonge, glabre. Plantă perenă sau anuală, mică, erbacee, întinsă pe pămînt.

feciorică dex

Intrare: feciorică
feciorică substantiv feminin