Dicționare ale limbii române

2 intrări

14 definiții pentru feciorea

feciorea sf [At: CUV. D. BĂTR. II, 145 / Pl: ~ele / E: fecior + -ea] (Pop) 1-2 (Șhp) Fetită (1-2). 3-4 (Șhp) Fecioară (1) (frumoasă) Si: feciorică (3-4), fecioriță (3-4).
fecioresc1, ~ească a [At: CALENDARIU (1814), 32/25 / Pl: ~ești / E: fecioară +esc] 1 Care aparține fecioarei (1). 2 Referitor la fecioară (1). 3 (Fig) Cast (1). 4 (Fig) Inocent.
fecioresc2, ~ească [At: MARIAN, V. 92 / Pl: ~ești / E: fecior + esc] 1-2 a Care aparține feciorilor (2,12). 3-4 a Referitor la feciori (2,12). 5-6 a Specific feciorilor (2, 12). 7 sfa (Reg) Numele unor dansuri populare bărbătești, în timpul cărora se execută figuri de virtuozitate. 8 (Reg) sfa Melodie după care se execută fecioreasca. 9 a (Pop; îs) Cămașă ~ească Cămașă scurtă, cu mâneci largi.
feciori2 vi [At: DA / Pzi: ~resc / E: fecior] (Pop) 1 (D. băieți) A crește împreună. 2 (Rar) A-și trăi perioada de fecior (12) Si: (reg) a flăcăi.
feciori1 vi [At: MINEIUL (1776), 61 1/1 / Pzi: ~esc / E: fecioară] (Îvr; d. femei) A trăi fără să aibă relații sexuale.
FECIORÍ, fecioresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. – De la fecior.
FECIORÍ, fecioresc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A-și trăi perioada de flăcău sau de fată. – De la fecior.
FECIOREÁ, feciorele, s. f. (Rar, în poezia populară) Diminutiv al lui fecioară. Și tot n-a găsit Potrivă să-i fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-a găsit Și mi-a nemerit, La nouă argele, Nouă feciorele. TEODORESCU, P. P. 410.
FECIORÍ, fecioresc, vb. IV. Intranz. (Despre flăcăi și fete) A-și petrece tinerețea; (complinit prin «împreună», «laolaltă», «cu») a-și petrece tinerețea în tovărășia cuiva.
FECIOREÁ, feciorele, s. f. (Rar, în poezia populară) Diminutiv al lui fecioară.
feciorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. feciorésc, 3 sg. fecioréște
A FECIORÍ ~ésc intranz. rar 1) A fi fecior. 2) A-și petrece anii de feciorie. 3) înv. A servi în calitate de fecior într-o casă boierească. /Din fecior
fecioreá, fecioréle, s.f. (reg., înv.) 1. fată mică, fetiță. 2. fecioară.
2) fecĭorésc v. intr. Trăĭesc ca fecĭoară. Trăĭesc ca fecĭor, duc vĭața de flăcăŭ.

feciorea definitie

feciorea dex

Intrare: feciori
feciori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: feciorea
feciorea substantiv feminin