febră exantematică definitie

16 definiții pentru febră exantematică

febră sf [At: DA / Pl: ~re / E: lat febris, it febbre] 1 Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc. Si: temperatură, (pop) arșiță (2), căldură (12) ferbințeală (6). 2 (Îs) ~ musculară Stare de oboseală însoțită de dureri musculare, ce apare în urma unor eforturi fizice deosebite. 3 (îs) ~ galbenă Boală infecto-contagioasă răspândită în Africa și America de Sud de diptere. 4 (Îs) ~ pappatacci (sau de trei zile) Boală infecțioasă epidermică, virotică, răspândită în sudul Europei de insecta Phlebotomus pappatasii. 5 (Îs) ~ recurentă Boală infecțioasă acută, transmisă prin păduchi, căpușe etc. 6 (Fig) Stare de agitație (înaintea sau în timpul producerii unui eveniment).
FÉBRĂ s. f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală. ♦ (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se manifestă prin temperatură ridicată. ◊ Febră aftoasă v. aftoasă. Febră recurentă v. recurent. Febră musculară = stare de oboseală generală care apare în urma unor eforturi fizice deosebite. 2. Fig. Emoție, neliniște, încordare (înaintea sau la timpul producerii unui eveniment). – Din lat. febris, it. febbre.
FÉBRĂ s. f. 1. Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un agent infecțios, toxic etc.; temperatură, căldură, arșiță, fierbințeală. ♦ (Urmat de determinări arătând felul bolii) Nume dat mai multor boli care se manifestă prin temperatură ridicată. ◊ Febră aftoasă v. aftoasă. Febră recurentă v. recurent. Febră musculară = stare de oboseală generală care apare în urma unor eforturi fizice deosebite. 2. Fig. Emoție, neliniște, încordare (înaintea sau la timpul producerii unui eveniment). – Din lat. febris, it. febbre.
FÉBRĂ s. f., 1. Temperatură ridicată a corpului ca simptom al unor boli; temperatură, căldură. Cu mîna dreaptă strîngea nervos faldurile păturii cu care era acoperit și-și trecea limba peste buzele arse de febră. JIANU, C. 520. După ce se trezea din acel vis de febră îi bătea inima. SADOVEANU, M. C. 54. Acuma sînt sigur că ai puțină febră, fiindcă prea îți sticlesc ochii. REBREANU, P. S. 138. ♦ (Urmat de determinări arătînd felul bolii) Nume dat mai multor boli care se manifestă printr-o temperatură ridicată. Febră aftoasă v. aftos. Febră tifoidă v. tifoidă. Febră recurentă v. recurent. Febră puerperală v. puerperală. 2. Fig. Emoție, neliniște, încordare. Febra așteptării.
fébră s.f. 1 (med.) Temperatură ridicată a corpului uman peste temperatura fiziologică, considerată de 37°C, din cauza perturbării echilibrului dinamic dintre termoreglarea chimică (producția de căldură) și termoreglarea fizică (pierderea de căldură), în unele boli; temperatură. 2 (med.; urmat de determ. care arată felul) Nume dat mai multor boli în care simptomul major este temperatura ridicată. ◊ Febră musculară = stare de oboseală generală, care apare în urma unor eforturi fizice mari. Febră galbenă = boală infecțioasă acută, febrilă, strict localizată și endemoepidemică în unele regiuni tropicale din Africa și America Centrală și de Sud, cauzată de un arbovirus, transmisă omului prin diverse specii de diptere (înțepătura unui țânțar), caracterizată clinic prin afectare hepatică, frisoane, cefalee, stare generală alterată, tulburări digestive și renale, sindrom hemoragic și cu evoluție frecvent letală. Febră recurentă = boală infecțioasă acută, provocată de spirochet, care este transmisă omului prin păduchi, căpușe etc. Febră butonoasă = boală infecțioasă febrilă și exantematică, determinată de Rickettsia conorii și transmisă prin căpușe, ce debutează printr-un șancru de inoculare. Febră aftoasă v. aftoasă. Febră cuartă v. cuart. Febră papataci v. papataci. Febră paratifoidă v. paratifoidă. Febră pernicioasă v. pernicios. Febră puerperală v. puerperal. Febră terță v. terț. Febră tifoidă v. tifoid. Febră vitulară v. vitulară. 3 Fig. Emoție, neliniște, încordare (înainte sau în timpul producerii unui eveniment). Febra examenelor. • pl. (pop.; fam.) -e. / <lat. febris, -is, it. febbre.
fébră (fe-bră) s. f., g.-d. art. fébrei
fébră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. fébrei
FÉBRĂ s. 1. (MED.) călduri (pl.), fierbințeală, friguri (pl.), temperatură, (pop.) arșiță, (reg.) năplăială, vipie, (înv.) aprinzeală, (rar fig.) jar. (Un bolnav cu ~.) 2. (MED.) febră paratifoidă v. paratifos; febră tifoidă = tifos, (pop.) lingoare, (reg.) troahnă, boală-lungă, boală-mare, boală-rea. *3. (fig.) încordare, tensiune. (~ examenelor, a așteptării.)
FEBRĂ EXANTEMÁTICĂ s. v. tifos epidemic, tifos exantematic.
FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală. V. hipertermie. ◊ Febră musculară = stare de oboseală generală care apare la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (Fig.) Emoție, neliniște, încordare; pirexie. // (În forma febri-) Element prim de compunere savantă cu sensul de „febră”. [< it. febbre, cf. lat. febris].
FÉBRĂ s. f. 1. temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală; pirexie. ♦ ~ musculară = stare de oboseală generală la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (fig.) emoție, neliniște, încordare. (< lat. febris, it. febbre)
FÉBRĂ ~e f. 1) Stare maladivă caracterizată prin ridicarea anormală a căldurii corpului; temperatură. 2) Boală caracterizată prin temperatură ridicată. ~ cerebrală. 3) fig. Stare de tensiune sau de agitație; emoție; neliniște. /<lat. febris, it. febbre
febră f. numele științific al frigurilor: febră tifoidă.
*fébră f., pl. e (lat. febris. V. fior). Numele științific al frigurilor.
FEBRĂ s. 1. (MED.) călduri (pl.), fierbințeală, friguri (pl.), temperatură, (pop.) arșiță, (reg.) năplăială, vipie, (înv.) aprinzeală, (rar fig.) jar. (Un bolnav cu ~.) 2. (MED.) febră paratifoidă = paratifos; febră tifoidă = tifos, (pop.) lingoare, (reg.) troahnă, boală-lungă, boală-mare, boală-rea. 3.* (fig.) încordare, tensiune. (~ examenelor, a așteptării.)
febră exantematică s. v. TIFOS EPIDEMIC. TIFOS EXANTEMATIC.

febră exantematică dex