favism sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr favisme] (Med) Anemie hemolitică provocată prin administrarea de sulfamide.

favísm s.n. (med.) Anemie hemolitică recurentă, provocată prin administrarea de sulfamide sau după consumul semințelor plantei leguminoase bob, observată la pacienții ce prezintă un defect enzimatic. • pl. -e. / <fr. favisme, engl. favism <lat. faba, -ae „bob”.

FAVÍSM s.n. (Med.) Anemie hemolitică provocată prin administrarea de sulfamide sau după ingerarea boabelor unei plante potagere. [< fr. favisme].

FAVÍSM s. n. anemie hemolitică recurentă provocată prin administrarea de sulfamide sau după ingerarea boabelor unei plante potagere. (< fr. favisme)