faună definitie

12 definiții pentru faună

faună sf [At: DA / P: fa-u~ / Pl: ~ne / E: fr faune] 1 Totalitate a animalelor de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică etc. 2 (Fig; prt) Grup uman tipic pentru un anumit loc.
FÁUNĂ s. f. Totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică etc. [Pr.: fa-u-] – Din fr. faune.
FÁUNĂ, faune, s. f. Totalitatea speciilor de animale de pe glob, dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică etc. [Pr.: fa-u-] – Din fr. faune.
FÁUNĂ, faune, s. f. Totalitatea speciilor de animale dintr-o anumită regiune (țară, continent etc.) sau dintr-o anumită epocă geologică. Fauna Munților Carpați. Faună alpină. Faună marină. ▭ Peste trei sferturi din speciile de animale din fauna lacului Baical se întîlnesc numai aci și nicăieri în altă parte a lumii. BIOLOGIA 137. Fiecare continent sau zonă posedă o faună caracteristică. FAUNA R. P. R. VIIII 33. Scoici, melci, lipitori și șerpi, întreaga faună fără număr, fiica mîlului primordial, se frămîntă într-o monstruoasă bucurie subt tremurul ploii de primăvară. SADOVEANU, N. F. 74. – Pronunțat: fa-u-.
fáună s.f. 1 Totalitatea speciilor de animale dintr-o regiune, de pe glob, dintr-o epocă geologică etc. ◊ Faună freatică v. freatic. 2 Fig. (peior.) Grup uman tipic pentru un anumit loc. • sil. fa-u-. pl. -e. / <fr. faune.
!fáună (fa-u-) s. f., g.-d. art. fáunei
fáună s. f. (sil. fa-u-), g.-d. art. fáunei; pl. fáune
FÁUNĂ s.f. Totalitatea animalelor dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică. [Pron. fa-u-. / < fr. faune, it. fauna].
FÁUNĂ s. f. 1. totalitatea animalelor dintr-o regiune, dintr-o epocă geologică etc. 2. (peior.) grup de oameni care frecventează localuri de moravuri ușoare. (< fr. faune)
FÁUNĂ ~e f. Ansamblu de animale care populează globul sau o regiune determinată; regn animal. [Sil. fa-u-] /<fr. faune
faună f. 1. totalitatea animalelor unei țări; 2. operă ce conține descrierea lor.
*fáună f., pl. e (d. Fáuna, fiĭca orĭ soția luĭ Fáunus [un rege străvechĭ în Lațiŭ], care ĭ-a învățat pe Romanĭ agricultura și a fost adorat după moarte ca zeŭ de pădure și de cîmp. Faunĭ s’aŭ numit pe urmă o mulțime de zeĭ cîmpeneștĭ păroșĭ și cu picĭoare de țap). Totalitatea animalelor uneĭ țărĭ, uneĭ regiunĭ. Carte care tratează despre aceste animale. V. floră.

faună dex

Intrare: faună
faună substantiv feminin
  • silabisire: fa-u-