Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru fatalitate

fatalitate sf [At: B─éLCESCU, M. V. 4 / Pl: ~t─â╚Ťi / E: fr fatalit├ę, lat fatalitas, -atis] 1 For╚Ť─â supranatural─â care determin─â ├«n mod prestabilit ╚Öi inevitabil cursul lucrurilor Si: destin, soart─â, (liv) fatum. 2 Ceea ce e inevitabil. 3 Concurs nefericit de ├«mprejur─âri (care nu poate fi evitat).
FATALIT├üTE, fatalit─â╚Ťi, s. f. 1. For╚Ť─â supranatural─â, voin╚Ť─â divin─â care determin─â ├«n mod prestabilit ╚Öi implacabil mersul lucrurilor ╚Öi via╚Ťa oamenilor; soart─â, destin, fatum. ÔÖŽ Ceea ce este de ne├«nl─âturat, inevitabil. 2. Concurs de ├«mprejur─âri nefericite (care nu poate fi evitat). ÔÇô Din fr. fatalit├ę, lat. fatalitas, -atis.
FATALIT├üTE, fatalit─â╚Ťi, s. f. 1. For╚Ť─â supranatural─â care ar determina ├«n mod prestabilit ╚Öi implacabil mersul lucrurilor ╚Öi via╚Ťa oamenilor; soart─â, destin, fatum. ÔÖŽ Ceea ce este de ne├«nl─âturat, inevitabil. 2. Concurs nefericit de ├«mprejur─âri (care nu poate fi evitat). ÔÇô Din fr. fatalit├ę, lat. fatalitas, -atis.
FATALIT├üTE, fatalit─â╚Ťi, s. f. 1. (├Än supersti╚Ťii, religii ╚Öi concep╚Ťii idealiste) Ceea ce determin─â mersul lucrurilor ╚Öi via╚Ťa oamenilor ├«n mod prestabilit ╚Öi irevocabil; soart─â, destin. ÔÖŽ Ceea ce este de neinl─âturat, inevitabil. Pentru poetul anonim... moartea este fatalitatea pe care o prime╚Öte cu sufletul tare. SADOVEANU, E. 16. 2. Concurs de ├«mprejur─âri nenorocite. D. Georgescu ├«ndoie╚Öte pasul... intr─â in parc; caut─â peste tot... Madam Georgescu ÔÇô fatalitate!- nic─âieri. CARAGIALE, O. II 199.
fatalit├íte s. f., g.-d. art. fatalitß║»╚Ťii; pl. fatalitß║»╚Ťi
fatalit├íte s. f., g.-d. art. fatalit─â╚Ťii; pl. fatalit─â╚Ťi
FATALITÁTE s. v. soartă.
FATALIT├üTE s.f. 1. Ceea ce este de ne├«nl─âturat, inevitabil; destin, soart─â. 2. Conjunctur─â nefavorabil─â, nenorocit─â. [Cf. fr. fatalit├ę, lat. fatalitas].
FATALIT├üTE s. f. 1. (├«n concep╚Ťii religioase) for╚Ť─â supranatural─â, voin╚Ť─â divin─â care hot─âr─â╚Öte dinainte mersul lucrurilor ╚Öi via╚Ťa oamenilor; soart─â, destin, fatum. ÔŚŐ ceea ce este de ne├«nl─âturat, inevitabil. 2. concurs nefericit de ├«mprejur─âri. (< fr. fatalit├ę, lat. fatalitas)
FATALIT├üTE ~─â╚Ťi f. 1) (├«n concep╚Ťiile mistice) For╚Ť─â supranatural─â care se crede c─â ar predetermina desf─â╚Öurarea evenimentelor; soart─â; ursit─â; destin. 2) Concurs de circumstan╚Ťe imprevizibile ╚Öi inexplicabile; hazard. 3) Caracter fatal. [Art. fatalitatea; G.-D. fatalit─â╚Ťii] /<fr. fatalit├ę, lat. fatalitas, ~atis
fatalitate f. 1. destin inevitabil; 2. necesitatea ce rezult─â din natura lucrurilor.
*fatalitáte f. (lat. fatálitas, -átis). Destin inevitabil. Neplăcere, nenorocire: ce fatalitate!
FATALITATE s. destin, menire, noroc, predestinare, soart─â, ursit─â, zodie, (rar) predetermina╚Ťie, (├«nv. ╚Öi pop.) stri╚Öte, (pop.) dat─â, f─âcut, noroceal─â, norocire, or├«nd─â, parte, r├«nduial─â, scris─â, soroc, (├«nv. ╚Öi reg.) sorocire, (reg.) urs─â, urseal─â, (├«nv.) predestina╚Ťie, preursire, preursit─â, tri╚Öte, ursitoare, (grecism ├«nv.) proorizmos, (fig.) stea.

Fatalitate dex online | sinonim

Fatalitate definitie

Intrare: fatalitate
fatalitate substantiv feminin