Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru fason

fason sn [At: NEGRUZZI, S. I, 238 / Pl: ~oane / E: fr fa├žon] 1 (├Änv) Croial─â (1). 2 Modul cum e f─âcut un lucru. 3 Modul (vestimentar) cum arat─â o persoan─â. 4 (Fam; mpl) Mofturi.
FASON, fasoane, s. n. 1. Modul ├«n care este f─âcut un lucru; form─â (a unei haine, a unei p─âl─ârii); croial─â, model. Modul ├«n care arat─â o persoan─â (din punct de vedere al ├«mbr─âc─âmintei) 2. Fig. (Fam.; la pl.) nazuri, mofturi. ÔÇô Din fr. fa├žon
FAS├ôN, fasoane, s. n. 1. Modul cum este f─âcut un lucru; form─â (a unei haine, a unei p─âl─ârii); croial─â, model. ÔÖŽ Modul cum arat─â o persoan─â (din punctul de vedere al ├«mbr─âc─âmintei). 2. Fig. (Fam.; la pl.) Nazuri, mofturi, fandoseli. ÔÇô Din fr. fa├žon.
FAS├ôN, fasoane, s. n. 1. Modul cum este f─âcut un lucru; form─â (a unei haine, a unei p─âl─ârii); croial─â, model. ÔÖŽ Modul cum arat─â o persoan─â (din punctul de vedere al ├«mbr─âc─âmintei). 2. Fig. (Fam.; la pl.) Nazuri, mofturi, fandoseli. ÔÇô Din fr. fa├žon.
FAS├ôN, fasoane, s. n. 1. (Fran╚Ťuzism) Felul cum e f─âcut un lucru, form─â (a unei haine, a unei p─âl─ârii); model, croial─â. Vestit prin fasonul jiletcilor. NEGRUZZI, S. I 238. 2. Fig. (La pl.; familiar) Nazuri, mofturi, fandoseal─â. Mare sindrofie la cucoana Savasti╚Ťa; cu l─âutari, cu dan╚Ť... dar mai cu sam─â cu fasoane, cu priviri gali╚Öe. HOGA╚ś, DR. II 134.
fasón s. n., pl. fasoáne
fasón s. n., pl. fasoáne
FASÓN s. 1. v. aspect. 2. v. chip. 3. (mai ales la pl.) capriciu.
FAS├ôN s.n. 1. Fel, mod ├«n care este f─âcut ceva; form─â, format al unei haine, al unei p─âl─ârii etc.; croial─â. 2. (Fam.; la pl.) Nazuri, mofturi. [Pl. -oane. / < fr. fa├žon].
FASÓN s. n. 1. fel, manieră în care este făcut un lucru; format al unei haine, pălării etc.; croială. 2. (fam.; pl.) nazuri, mofturi. (< fr. fașon)
fas├│n (-├│ane), s. n. ÔÇô 1. Modul ├«n care este f─âcut un lucru; croial─â, model. ÔÇô 2. Moft, fason, nazuri. Fr. fa├žon. ÔÇô Der. fasona, vb. (a da unui obiect o anumit─â form─â; vb., refl. a se fandosi).
FAS├ôN ~o├íne n. 1) Mod de realizare a unui lucru. 2) Obiect care serve╚Öte drept form─â ideal─â pentru o serie de obiecte ce urmeaz─â s─â fie reproduse sau imitate dup─â acesta; model; mostr─â; exemplu. ÔŚŐ ~ de costum croial─â a unui costum. 3) mai ales la pl. fam. Dispozi╚Ťie de moment nea╚Öteptat─â ╚Öi stranie; naz; marafet; maraz; moft; toan─â; capriciu. /<fr. fa├žon
fason n. 1. modul cum un lucru e f─âcut ╚Öi forma ce i se d─â: fason de hain─â; 2. pl. maniere ceremonioase; 3. pl. fam. nazuri (= fr. fa├žon).
*fas├│n n., pl. -oane (fr. fa├žon, d. lat. f├íctio, -├│nis, facere). Barb. Form─â: fasonu une-─ş p─âl─âri─ş. Iron. A face fasoane, a face formalit─â╚Ť─ş (polite╚Ť─ş exagerate), a te fasoli.
FASON s. 1. aspect, ├«nf─â╚Ťi╚Öare. (Case cu ~ turcesc.) 2. chip, fel, model, (├«nv. ╚Öi reg.) mod─â. (F─âcut dup─â ~...) 3. (mai ales la pl.) capriciu, chef, fandoseal─â, fantezie, fi╚Ť─â, maimu╚Ť─âreal─â, moft, naz, poft─â, prosteal─â, sclifoseal─â, toan─â, (pop. ╚Öi fam.) p├«r╚Ťag, sc─âl├«mb─âial─â, sc─âl├«mb─âiere, sc─âl├«mb─âitur─â, (pop.) fasoleal─â, hachi╚Ť─â, izmeneal─â, pandalie, (├«nv. ╚Öi reg.) marghiolie, nacafa, pal─â, (reg.) marghioleal─â, n─âb─âdaie, toanc─â, z├«mb├«c, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. ╚Öi Transilv.) suc─â, (├«nv.) schimonosire, schimonositur─â, (grecism ├«nv.) paraxenie, (fam.) b├«zd├«c, farafast├«c, marafet, (fam. fig.) boal─â, dambla. (Ce s├«nt ~oanele astea?; n-a fost dec├«t un ~.)
fason, fasoane s. n. (mai ales la pl.) moft

Fason dex online | sinonim

Fason definitie

Intrare: fason
fason substantiv neutru