fariseism definitie

14 definiții pentru fariseism

fariseism sns [At: DA / P: ~se-ism / E: fr pharisaïsme după fariseu] 1 Comportament propriu fariseilor (1). 2 Formalism exagerat în practica religioasă. 3 Pietate ostentativă și ipocrită. 4 (Fig) Ipocrizie.
FARISEÍSM s. n. Ipocrizie, fățărnicie, duplicitate. – Din fr. pharisaïsme (după fariseu).
FARISEÍSM s. n. Ipocrizie, fățărnicie, duplicitate. – Din fr. pharisaïsme (după fariseu).
FARISEÍSM s. n. Ipocrizie, fățărnicie. Indignarea, îndreptată aparent către bătrînul prea cutezător, lovește, de fapt, cu putere, în fariseismul și cruzimea «binecredincioșilor». V. ROM. martie 1954, 263.
fariseísm s.n. 1 Ceea ce este propriu unui fariseu (1). ♦ Formalism exagerat, ostentativ, adesea ipocrit, în practica religioasă. 2 Fig. Ipocrizie, fățărnicie, prefăcătorie. • / <fr. pharisaïsme, după fariseu.
fariseísm s. n.
fariseísm s. n.
FARISEÍSM s. v. duplicitate, falsitate, fățărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleșug.
Fariseism ≠ sinceritate
FARISEÍSM s.n. Fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. [Pron. -se-ism. / cf. fr. pharisaïsme].
FARISEÍSM s. n. fățărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. (< fr. pharisaïsme)
FARISEÍSM n. Comportament de fariseu [Sil. se-ism] /<fr. pharisaïsme
fariseism n. 1. caracterul fariseilor; 2. fig. ipocrizie.
fariseism s. v. DUPLICITATE. FALSITATE. FĂȚĂRNICIE. IPOCRIZIE. MINCIUNĂ. PERFIDIE. PREFĂCĂTORIE. VICLENIE. VICLEȘUG.

fariseism dex

Intrare: fariseism
fariseism substantiv neutru