farij sm [At: ALEXANDRIA, 49/19 / Pl: ~i / E: vsl фapижъ] (Înv) Cal frumos, de rasă.

faríj (-ji), s. m. – Armăsar, bidiviu. Sl. farižŭ (Berneker 279; Conev 57; DAR). Împrumut lit., fără circulație reală.

faríj, farígi, s.m. (înv.) cal frumos, cal de lux.