fardat definitie

27 definiții pentru fardat

farda [At: SAHIA, U.R.S.S. 20 / Pzi: ~dez / E: fr farder] 1-2 vtr A(-și) aplica fard pe față, buze, pleoape Si: a (se) machia, (înv; astăzi dep) a (se) boi1 (3-4), (pop) a (se) drege, (înv) a (se) sulimeni. 3 vt (Fig) A masca.
fardat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: farda] 1-2 Fardare (1-2).
fardat2 a [At: C. PETRESCU, Î. I, 12 / Pl: ~ați, ~e / E: farda] (D. față, buze, pleoape; pex, d. oameni) Dat cu fard Si: machiat2, (îvp; astăzi dep) boit3 (2), (înv) sulimenit2.
FARDÁ, fardez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) da cu fard; a (se) sulimeni, a (se) boi1. – Din fr. farder.
FARDÁT1, fardaturi, s. n. Faptul de a (se) farda. – V. farda.
FARDÁT2, -Ă, fardați, -te, adj. (Despre ten, buze, ochi; p. ext. despre oameni) Dat cu fard; sulimenit. – V. farda.
FARDÁ, fardez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) da cu fard; a (se) sulimeni, a (se) boi1. – Din fr. farder.
FARDÁT1, fardaturi, s. n. Faptul de a (se) farda. – V. farda.
FARDÁT2, -Ă, fardați, -te, adj. (Despre față, buze, ochi; p. ext. despre oameni) Dat cu fard; sulimenit. – V. farda.
FARDÁ, fardez, vb. I. Refl. A se vopsi, a se da cu fard pe obraji, pe buze etc.; (învechit) a se sulemeni. ◊ Tranz. A-și farda obrazul.
FARDÁT, -Ă, fardați, -te, adj. (Despre față, buze etc.; p. ext. despre persoane) Dat cu fard; (învechit) sulemenit. Mai era Zoe Izvoranu, înaltă, frumoasă, strălucitoare, fardată. DUMITRIU, B. F. 119.
fardá (a ~) vb., ind. prez. 3 fardeáză
fardát s. n., pl. fardáturi
fardá vb., ind. prez. 1 sg. fardéz, 3 sg. și pl. fardeáză
fardát s. n., pl. fardáturi
FARDÁ vb. a (se) machia, a (se) vopsi, (pop. și fam. peior.) a (se) boi, (pop.) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (înv. și reg. peior.) a (se) spoi.
FARDÁT s. v. fardare.
FARDÁT adj. machiat, vopsit, (pop. și fam. peior.) boit, (pop.) dres, pictat, rumenit, sulimenit, (înv. și reg. peior.) spoit. (Femeie ~.)
FARDÁ vb. I. tr., refl. A (se) vopsi, a (se) da cu fard. [< fr. farder].
FARDÁ vb. I. tr., refl. a (se) vopsi, a (se) da cu fard. II. tr. a izola, în scop de protejare, mărfurile din hambarele unei nave, cu ajutorul unui material de separare. (< fr. farder)
A FARDÁ ~éz tranz. (fața, buzele) A da cu fard; a machia. /<fr. farder
fardà v. a se sulemeni (= fr. farder).
*fardéz v. tr. (fr. farder). Barb. Dreg, sulemenesc. V. refl. Mă daŭ cu fard.
FARDA vb. a (se) machia, a (se) vopsi, (pop. și fam. peior.) a (se) boi, (pop.) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (înv. și reg. peior.) a (se) spoi.
FARDAT s. fardare, machiaj, machiat, machiere, vopsire, vopsit, (pop. și fam. peior.) boială, boire, boit, (pop.) sulimeneală, sulimenire. (~ unei femei.)
FARDAT adj. machiat, vopsit, (pop. și fam. peior.) boit, (pop.) dres, pictat, rumenit, sulimenit, (înv. și reg. peior.) spoit. (Femeie ~.)
FEMEIE ÎMBRĂCATĂ RIDICOL ȘI / SAU FARDATĂ EXCESIV farmazoană, paparudă, pațachină, pupăză.

fardat dex

Intrare: farda
farda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fardat (fapt; -uri)
fardat fapt; -uri substantiv neutru
Intrare: fardat (adj.)
fardat adj. adjectiv