Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru fantazie

fandasie sf [At: MINEIUL (1776), 52 2/1 / V: (imp) ~acsie (S ╚Öi: ~axie) / Pl: ~ii / E: ngr ¤ć╬▒╬Ż╬┤╬▒╬ż╬╣╬Á] (├Änv) Fantezie (1).
fantasie sf vz fantezie
fantazie sf vz fantezie
fantezie sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 60 / V: (rar) ~taisie, ~tasie, ~tazie, ~esie / Pl: ~ii / E: fr fantaisie] 1 Facultate uman─â de a crea noi reprezent─âri mentale pe baza percep╚Ťiilor, a ideilor ╚Öi a reprezent─ârilor anterioare Si: imagina╚Ťie. 2 (Pex) Reprezentare mental─â produs─â de fantezie (1) Si: fantasm─â (3), himer─â, reverie, vis. 3 (Spc) Imagina╚Ťie specific─â unui creator Si: creativitate. 4 (├Änv; ├«s) Articole de ~ Obiecte decorative (f─âr─â valoare). 5 Produs al imagina╚Ťiei Si: n─âscocire, pl─âsmuire. 6 Capriciu (1). 7 Crea╚Ťie care iese din tiparele obi╚Önuite. 8 Compozi╚Ťie muzical─â instrumental─â de form─â liber─â, cu elemente de virtuozitate ╚Öi improviza╚Ťie. 9 (├Änv) Parad─â militar─â cu demonstra╚Ťii.
FANTAS├ŹE s. f. v. fantezie.
FANTAZ├ŹE s. f. v. fantezie.
FANTEZ├ŹE, fantezii, s. f. 1. Capacitate omeneasc─â de a crea noi reprezent─âri sau idei pe baza percep╚Ťiilor, a reprezent─ârilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produs─â de aceast─â facultate; imagina╚Ťie; reverie. ÔÖŽ Spec. Imagina╚Ťie specific─â unui creator (├«n art─â, literatur─â, ╚Ötiin╚Ť─â etc.). ÔÖŽ Produs al imagina╚Ťiei; pl─âsmuire, n─âscocire. 2. Gust, ├«nclinare, dorin╚Ť─â ie╚Öit─â din comun, ciudat─â (a cuiva). 3. Compozi╚Ťie muzical─â instrumental─â de form─â liber─â, av├ónd un caracter de improviza╚Ťie ╚Öi de virtuozitate. [Var.: (rar) fantas├şe, fantaz├şe s. f.] ÔÇô Din fr. fantaisie.
FANTAS├ŹE s. f. v. fantezie.
FANTAZ├ŹE s. f. v. fantezie.
FANTEZ├ŹE, fantezii, s. f. 1. Capacitate omeneasc─â de a crea noi reprezent─âri sau idei pe baza percep╚Ťiilor, a reprezent─ârilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produs─â de aceast─â facultate; imagina╚Ťie; reverie. ÔÖŽ Spec. Imagina╚Ťie specific─â unui creator (├«n art─â, literatur─â, ╚Ötiin╚Ť─â etc.). ÔÖŽ Produs al imagina╚Ťiei; pl─âsmuire, n─âscocire. 2. Gust, ├«nclinare, dorin╚Ť─â ie╚Öit─â din comun, ciudat─â (a cuiva). 3. Compozi╚Ťie muzical─â instrumental─â de form─â liber─â, av├ónd un caracter de improviza╚Ťie ╚Öi de virtuozitate. [Var.: (rar) fantas├şe, fantaz├şe s. f.] ÔÇô Din fr. fantaisie.
FANTAS├ŹE s. f. v. fantezie.
FANTAZ├ŹE s. f. v. fantezie.
FANTEZ├ŹE, (2, 3) fantezii, s. f. (╚śi ├«n forma fantazie) 1. Imagina╚Ťie; reverie. Fantazie, fantazie ÔÇô cind s├«ntem numai noi singuri, Ce ades m─â por╚Ťi pe lacuri ╚Öi pe mare ╚Öi prin cr├«nguri! EMINESCU, O. I 155. ÔÖŽ Imagina╚Ťie creatoare. Un gust ├«n potrivirea culorilor, ╚Ö-o r─âbdare, ╚Ö-o fantezie, cum numai la cei ale╚Öi se g─âsesc. VLAHU╚Ü─é, O. A. 510. ÔÖŽ Gust, ├«nclinare personal─â, capriciu. Era grozav de lene╚Ö... ╚Öi f─âr─â alt─â regul─â de activitate dec├«t fantazia. GALACTION, O. I 114. Adev─âratul c─âl─âtor e acela care, c├«nd se porne╚Öte la un drum, ├«╚Öi propune s─â mearg─â unde l-a duce fantazia lui. ALECSANDRI, C. 95. 2. (Mai ales la pl.) Pl─âsmuire, scornire. Nu pot crede in aceste fantezii neserioase. 3. Compozi╚Ťie muzical─â f─âr─â form─â fix─â prestabilit─â. Fantezia cromatic─â pentru clavecin de Bach. ÔŚŐ Fig. Undeva, ├«n neagra tain─â a tufi╚Öurilor, ├«╚Öi ├«n─âl╚Ťa spre stele fantazia melodioas─â o privighetoare. SADOVEANU, O. IV 496. ÔÇô Variante: fantas├şe (AG├ÄRBICEANU, S. P. 239), fantaz├şe (GHEREA, ST. CR. II 19) s. f.
fantez├şe s. f., art. fantez├şa, g.-d. art. fantez├şei; pl. fantez├şi, art. fantez├şile
fantez├şe s. f., art. fantez├şa, g.-d. art. fantez├şei; pl. fantez├şi, art. fantez├şile
FANTEZ├ŹE s. 1. v. imagina╚Ťie. 2. v. ├«nchipuire. 3. fic╚Ťiune, imagina╚Ťie, inven╚Ťie, ├«nchipuire, n─âscocire, pl─âsmuire, scorneal─â, scornire. (Produs al -ei.) 4. v. utopie. 5. v. extravagan╚Ť─â. 6. v. capriciu. 7. (MUZ.) capriciu, (rar) ricercar. (O ~ spaniol─â.)
FANTAS├ŹE s.f. v. fantezie.
FANTAZ├ŹE s.f. v. fantezie.
FANTEZ├ŹE s.f. 1. Imagina╚Ťie artistic─â creatoare. ÔÖŽ Imagina╚Ťie; reverie. 2. Ciud─â╚Ťenie, capriciu. 3. (la pl.) Pl─âsmuiri. 4. Pies─â de muzic─â instrumental─â care nu are o form─â prestabilit─â. V. parafraz─â. ÔÖŽ Pies─â instrumental─â ├«n stil contrapunctic, a c─ârei muzic─â are un caracter neobi╚Önuit, fantastic. 5. (╚śi ├«n forma fantaisie) ╚Ües─âtur─â al c─ârei colorit ╚Öi textur─â sunt astfel f─âcute ├«nc├ót s─â permit─â maxima imagina╚Ťie a autorului. [Gen. -iei, var. fantasie, fantesie, fantazie s.f. / < fr. fantaisie, cf. it. fantasia, gr. phantasia].
FANTEZ├ŹE s. f. 1. imagina╚Ťie. ÔŚŐ imagina╚Ťie creatoare. 2. produs al imagina╚Ťiei; ├«nchipuire, pl─âsmuire, n─âscocire. ÔŚŐ ├«nclinare personal─â, gust, ciud─â╚Ťenie, capriciu. 3. (muz.) lucrare instrumental─â sau orchestral─â liber─â. ÔŚŐ pies─â instrumental─â, ├«n stil contrapunctic, cu caracter fantastic. 4. ╚Ťes─âtur─â al c─ârei colorit ╚Öi textur─â sunt f─âcute s─â permit─â maxima imagina╚Ťie a autorului. (< fr. fantaisie, lat. fantasia, gr. phantasia)
fantaz├şe (fantaz├şi), s. f. ÔÇô 1. Imagina╚Ťie. ÔÇô 2. Capriciu, chef. ÔÇô 3. Joc ecvestru. ÔÇô Var. fantazie, (├«nv.) fandasie, fandaxie, fandacsie. Mr. f─ând─âsie, f─ând─âxire. Gr. ¤ć╬▒╬Ż¤ä╬▒¤â╬»╬▒, prin intermediul fr. fantaisie, ╚Öi ├«nainte (sec. XVII) direct din ngr. (G├íldi 187). Fandaxia s-a specializat, ├«n argoul de cartier, cu sensul de ÔÇ×manie, ╚Ťicneal─â, aiureal─âÔÇŁ. Der. fandasios, adj. (╚Ťicnit, maniac); fandosi, vb. refl. (a se ├«ng├«mfa; a face nazuri), din ngr. ¤ć╬▒╬Ż¤ä╬Č╬Â╬┐╬╝╬▒╬╣ ÔÇ×a imaginaÔÇŁ (DAR; Scriban; REW 6458; este improbabil─â der. din ngr. ╬ż╬Á¤ć╬▒╬Ż¤ä¤î╬Ż¤ë ÔÇ×a se distraÔÇŁ, propus─â de Graur, BL, IV, 79); fandoseal─â, s. f. (nazuri); fandaxi, vb. (Munt., a se l─âuda), din ngr. ¤ć╬▒╬Ż¤ä╬Č╬Â╬┐╬╝╬▒╬╣, aorist ¤ć╬Č╬Ż¤ä╬▒╬ż╬▒ (Scriban). ÔÇô Der, neol. fantastic, adj., din lat. phantasticus (sec. XVII); fantasc, adj., din fr. phantasque, ├«mprumut literar; fantast, s. m. (himeric, vizionar), din germ. Phantast, ├«mprumut literar; fantasm─â, s. f., din it. fantasma (sec. XIX) ╚Öi ├«nainte din ngr. ¤ć╬Č╬Ż¤ä╬▒¤â╬╝╬▒ (sec. XVIII, cf. G├íldi 188); fantasmagorie, s. f., din fr.; fantasmagoric, adj., din fr.; fantom─â, s. f., din fr. fant├┤me.
FANTEZ├ŹE ~i f. 1) Facultatea de a-╚Öi ├«nchipui ceva ├«n mod creator; imagina╚Ťie creatoare. 2) Dorin╚Ť─â ie╚Öit─â din comun; gust bizar; capriciu. 3) Oper─â de imagina╚Ťie ├«n care crea╚Ťia artistic─â nu este supus─â unor reguli formale. 4) Lucru n─âscocit. 5) Pies─â muzical─â instrumental─â de form─â liber─â. [G.-D. fanteziei] /<fr. fantaisie
fantazie f. 1. imagina╚Ťiune capri╚Ťioas─â; 2. voin╚Ť─â trec─âtoare; 3. lucru de podoab─â: articole de fantazie; 4. Muz. varia╚Ťiuni pe o tem─â ├«mprumutat─â dintrÔÇÖo oper─â: fantazii de Mozart.
fandas├şe ╚Öi (ma─ş rar) fant- f. (ngr. fandasia [scris fantasia], fantazie, caprici┼ş). Vech─ş. Fantazie, ├«nchipuire. Sec. 19. Pop. Fanfaronad─â, fal─â, fudulie. ÔÇô ╚śi fantax├şe, ├«nchipuire, b─ânu─şal─â.
fantas├şe, V. fandasie.
*fantaz├şe f. (vgr. phantas├şa, d. phant├ízo, ar─ât, reprezent; lat. phant├ísia, it. fantasia, fr. tantaisie. V. diafan, fandasie, fanar). Imagina╚Ťiune, ├«nchipuire: un portret de fantazie. Ide─şe cam liber─â ╚Öi capricioas─â, gust bizar: a avea o fantazie. Gust, vo─şe, bun plac: a picta, a tr─âi dup─â fantazia ta. Muz. Parafraz─â, varia╚Ťiun─ş pe o tem─â luat─â dintrÔÇÖo oper─â: a compune o fantazie despre ÔÇ×FaustÔÇŁ. ÔÇô Fals -ez├şe (dup─â fr.). Mul╚Ť─ş ignoran╚Ť─ş zic chear -ezi┼ş, pl. ur─ş, lucru de fantazie!
FANTEZIE s. 1. imagina╚Ťie, inven╚Ťie, ├«nchipuire. (Are o ~ bogat─â.) 2. g├«nd, imagina╚Ťie, ├«nchipuire. (├Äl poart─â ~ cu mii de ani ├«n urm─â.) 3. fic╚Ťiune, imagina╚Ťie, inven╚Ťie, ├«nchipuire, n─âscocire, pl─âsmuire, scorneal─â, scornire. (Produs al ~.) 4. himer─â, iluzie, ├«nchipuire, utopie, (livr.) irealitate. (Proiectul lui e o ~.) 5. bizarerie, ciud─â╚Ťenie, excentricitate, extravagant─â, originalitate, teribilism. (Ce s├«nt ~iile astea?) 6. capriciu, chef, fandoseal─â, fason, fi╚Ť─â, maimu╚Ť─âreal─â, moft, naz, poft─â, prosteal─â, sclifoseal─â, toan─â, (pop. ╚Öi fam.) p├«r╚Ťag, sc─âl├«mb─âial─â, sc─âl├«mb─âiere, sc─âl├«mb─âitur─â, (pop.) fasoleal─â, hachi╚Ť─â, izmeneal─â, pandalie, (├«nv. ╚Öi reg.) marghiolie, nacafa, pal─â, (reg.) marghioleal─â, n─âb─âdaie, toanc─â, z├«mb├«c, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. ╚Öi Transilv.) suc─â, (├«nv.) schimonosire, schimonositur─â, (grecism ├«nv.) paraxenie, (fam.) b├«zd├«c, farafast├«c, marafet, (fam. fig.) boal─â, dambla. (N-a fost dec├«t o ~ trec─âtoare.) 7. (MUZ.) capriciu, (rar) ricercar. (O ~ spaniol─â.)
fantezie, termen ce desemneaz─â ├«n genere, o lucrare instrumental─â cu forma* liber─â: 1. ├Än sec. 16 ╚Öi 17, gen (I, 2) instr. (it. fantasia; engl. fantasy sau Fancy; fr. fantaisie; germ. Fantasie) de factur─â predominant polifonic─â* apropiat de acela de canzona*, ricercar* sau toccat─â*. F. atinge apogeul ├«n crea╚Ťia lui Buxtehude ╚Öi J.S. Bach, c├ónd devine frecvent─â cuplarea ei cu fuga*, ├«n virtutea principiului unit─â╚Ťii dob├óndite prin contrast ├«ntre factura liber─â, improvizatoric─â*, a celei dint├ói ╚Öi caracterul strict elaborat al celei de a doua. Genul f. se ├«nt├ólne╚Öte ulterior ├«n sec. 18 ├«n crea╚Ťia pentru pian a fiilor lui Bach ╚Öi ├«n clasicism* (F. ├«n do minor, K. V 475 de Mozart ce se execut─â de obicei ├«mpreun─â cu sonata* scris─â ├«n aceea╚Öi tonalitate). F. pentru pian, cor ╚Öi orch. de Bethoven constituie un exemplu cu totul aparte ├«n literatura genului; tot lui ├«i dator─âm dou─â sonate pentru pian subintitulate ÔÇ×quasi una fantasiaÔÇŁ, men╚Ťion├ónd aportul special al imagina╚Ťiei componistice ac╚Ťion├ónd mai liber ├«n definirea acestor lucr─âri. F. ├«n fa minor pentru pian de Chopin reprezint─â, ├«n schimb, o interpretare mai mult sau mai pu╚Ťin liber─â a schemei formei de sonat─â, ├«n timp ce F. ├«n do major pentru pian de Schumann se apropie de forma de sonat─â cu caracter ciclic*. ├Än literatura muzical─â fr. a sec. 19 genul apare ├«n crea╚Ťia pianistic─â a lui Faur├ę, Debussy ╚Ö.a. 2. Lucrare construit─â pe teme* muzicale preexistente (v. parafraz─â); potpuriurile*, aranjamentele pe teme provenind din opere*, operete* etc., constituie o bogat─â literatur─â de acest tip. Ideea rememor─ârii, a relu─ârii unor idei muzicale preexistente este prezent─â ├«nc─â la J.S. Bach, ├«n celebrele sale Choralfantasien. Acest aspect apare ╚Öi ├«n f. ÔÇ×C─âl─âtorulÔÇŁ, pentru pian, de Schubert, prelu├ónd tema lied*-ului propriu, cu acela╚Öi titlu. ├Än sec. 19, Listz iar ulterior N. Rimski-Korsakov pun, ├«n acela╚Öi sens, un accent special pe caracterul evolu╚Ťiei instr. virtuoze.

Fantazie dex online | sinonim

Fantazie definitie

Intrare: fantezie
fantasie
fantazie
fantezie substantiv feminin
Intrare: fantazie
fantazie