fanon definitie

13 definiții pentru fanon

fanon sn [At: DA ms / Pl: ~oane / E: fr fanon] 1 Fiecare dintre lamele cornoase de pe maxilarul superior al balenelor. 2 (La bovine și unele rase de ovine) Îndoitură a pielii în partea de jos a gâtului Si: salbă.
FANÓN, fanoane, s. n. 1. Fiecare dintre lamele cornoase fixate de maxilarul superior al balenelor. 2. Îndoitură a pielii de pe marginea inferioară a gâtului, la bovine și la unele rase de ovine; salbă. – Din fr. fanon.
FANÓN, fanoane, s. n. 1. Fiecare dintre lamele cornoase fixate de maxilarul superior al balenelor. 2. Îndoitură a pielii de pe marginea inferioară a gâtului, la bovine și la unele rase de ovine; salbă. – Din fr. fanon.
FANÓN, fanoane, s. n. Fiecare din lamele cornoase fixate de maxilarul superior al balenelor. Din fanoanele balenei se fac lame elastice folosite la unele piese de îmbrăcăminte.
fanón (lamelă pe maxilarul balenelor, îndoitură a pielii la bovine) s. n., pl. fanoáne
fanón s. n., pl. fanoáne
FANÓN s. (ANAT.) salbă. (~ la gâtul bovinelor.)
FANÓN s.n. (Biol.) 1. Lamelă cornoasă de pe maxilarul superior al balenelor. 2. Îndoitură a pielii care atârnă sub gâtul bovinelor. [< fr. fanon].
FANÓN s. n. 1. lamelă cornoasă de pe maxilarul superior al balenelor. 2. îndoitură a pielii care atârnă sub gât, la bovine și la unele rase de ovine. (< fr. fanon)
FANÓN ~oáne n. 1) (la bovine și la unele rase de ovine) Cută a pielii formată în partea de jos a gâtului; salbă. 2) Placă cornoasă situată pe falca de sus a balenei. /<fr. fanon
fanon n. lame cornate cari garnisesc falca cetaceelor: fanoane de balenă.
*fanón m. (fr. fanon. V. fanion). Pl. Lame de corn care garnisesc ca niște dințĭ gura cetaceelor.
FANON s. (ANAT.) salbă. (~ la gîtul bovinelor.)

fanon dex

Intrare: fanon
fanon substantiv neutru