Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru fanfar─â

fanfar─â sf [At: ALECSANDRI, P. II, 337 / V: famf~ / Pl: ~re / E: fr fanfare] 1 (├Änv) Compozi╚Ťie muzical─â executat─â cu instrumente de suflat. 2 (Rar) Instrument de suflat din alam─â. 3 Ansamblu muzical (militar) ├«n care se c├ónt─â la instrumente de suflat ╚Öi de percu╚Ťie. 4 (Cng) Arie executat─â la corn.
FANF├üR─é, fanfare, s. f. 1. Ansamblu muzical (militar) format din persoane care c├ónt─â la instrumente de suflat (din alam─â) ╚Öi de percu╚Ťie. 2. (Rar) Instrument muzical de suflat din alam─â (cu sunete naturale). 3. (├Änv.) Compozi╚Ťie muzical─â executat─â de o fanfar─â (1) sau la un instrument de suflat. ÔÇô Din fr. fanfare.
FANF├üR─é, fanfare, s. f. 1. Ansamblu muzical (militar) format din persoane care c├ónt─â la instrumente de suflat (din alam─â) ╚Öi de percu╚Ťie. 2. (Rar) Instrument muzical de suflat din alam─â (cu sunete naturale). 3. (├Änv.) Compozi╚Ťie muzical─â executat─â de o fanfar─â (1) sau la un instrument de suflat. ÔÇô Din fr. fanfare.
FANF├üR─é, fanfare, s. f. 1. Ansamblu muzical format numai din instrumente de suflat ╚Öi de percu╚Ťie ╚Öi care apar╚Ťine de obicei unei unit─â╚Ťi militare. ╚śi, ├«n sunet de fanfare, trece oastea lui ├«ntreag─â. EMINESCU, O. I 144. To╚Ťi gust─â din merinde, de╚Öart─â largi pahare, ├Än sunetul metalic de vesele fanfare. ALECSANDRI, P. A. 140. 2. (├Änvechit) Bucat─â muzical─â, adesea cu caracter solemn, executat─â cu instrumente de suflat ╚Öi de percu╚Ťie. Un sunet de corn... repeta c├«teva ori d-a r├«ndul una din acele fanfare v├«n─âtore╚Öti, al c─âror ritm iute ╚Öi chiar glume╚Ť pare c─â se ├«ng├«n─â cu vibra╚Ťiunile melancolice ╚Öi prelungite ale instrumentului ce le produce. ODOBESCU, S. III 96. Muzicile alese ├Äntoan─â mari fanfare ce se unesc ├«n sunet Cu-a clopotelor zvonuri. ALECSANDRI, P. III 337. ÔŚŐ Fig. Iubire e ├«n razele de soare ╚śi farmec ├«n a codrului fanfar─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. 84. Harm─âsari... Sco╚Ť├«nd din piept fanfare de glas nechez─âtor. ALECSANDRI, P. III 376.
fanfáră s. f., g.-d. art. fanfárei; pl. fanfáre
fanfáră s. f., g.-d. art. fanfárei; pl. fanfáre
FANFÁRĂ s. muzică, (rar) capelă. (În parc cânta ~.)
FANF├üR─é s.f. Forma╚Ťie muzical─â compus─â din instrumente de suflat ╚Öi de percu╚Ťie. ÔÖŽ Muzic─â compus─â pentru instrumente de suflat ╚Öi de percu╚Ťie; arie executat─â din instrumente de alam─â. [Var. famfar─â s.f. / < fr. fanfare, it. fanfara].
FANF├üR─é s. f. 1. ansamblu muzical compus din instrumente de suflat ╚Öi de percu╚Ťie. ÔŚŐ muzic─â compus─â pentru asemenea instrumente; arie executat─â de instrumente din alam─â. 2. trompet─â lung─â, f─âr─â clape sau ventile, la intonarea unor semnale ├«n spectacolele de oper─â. ÔŚŐ semnal de trompet─â, adesea cu caracter solemn. (< fr. fanfare, it. fanfara)
FANF├üR─é ~e f. 1) Orchestr─â const├ónd din interpre╚Ťi care c├ónt─â la instrumente de suflat ╚Öi de percu╚Ťie. 2) Pies─â muzical─â executat─â de un astfel de ansamblu. /<fr. fanfare
fanfar─â f. arie executat─â din tr├ómbi╚Ťe ╚Öi cornuri, muzic─â militar─â: ├«n sunete de fanfare trece oastea lui ├«ntreag─â EM.; fig. vesela fanfar─â ce bucium─â prin nouri frumoasa prim─âvar─â AL.
*fanfáră f., pl. e (fr. fanfare, it. fanfára). Muzică compusă din trompete, flaute și tobe. V. orhestră.
FANFARĂ s. muzică, (rar) capelă. (În parc cînta ~.)
fanfar─â, cuv├ónt cu etimologie nesigur─â, av├ónd mai multe semnifica╚Ťii: 1. Pies─â peentru trompete* ╚Öi timpani* c├óntat─â de trupele de cavalerie. 2. Melodii pentru v├ón─âtoare, ├«n general bicinia*, ├«n 6/8, c├óntate de corni*. 3. Melodii r─âzboinice (aclama╚Ťii sau semnale*) pe una sau mai multe voci (2), executate de instr. de suflat de alam─â, cu ocazia s─ârb─âtorilor militare, defil─ârilor. 4. Sunet de trp., frecvent ├«n trisonuri (v. acord). 5. O trompet─â lung─â, f─âr─â clape* sau ventile* (denumit─â ╚Öi tr. ÔÇ×AidaÔÇŁ), folosit─â la intonarea unor semnale ├«n spectacole de oper─â (ex. act. II din Fidelio de Beethoven, ├«n Aida de Verdi); v. trompet─â. 6. Ansamblu compus numai din instr. de suflat din alam─â ╚Öi lemn la care se adaug─â o sec╚Ťie de percu╚Ťie*, ce poate con╚Ťine de la 20 la 150 de executan╚Ťi. Crearea ├«n sec. 19 a f. a impus un repertoriu* special, cunoscut sub numele de muzic─â pentru f., ce se execut─â de obicei ├«n aer liber. El cuprinde mar╚Öuri*, dansuri*, muzic─â de promenad─â (special compuse), precum ╚Öi potpuriuri* din opere*, prelucr─âri (2) de muzic─â pop., transcrieri* pentru f. din repertoriul simf.: uverturi*, suite*, rapsodii*, fantezii (2) etc. V. meterhanea.

Fanfar─â dex online | sinonim

Fanfar─â definitie

Intrare: fanfar─â
fanfar─â substantiv feminin