Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

17 defini╚Ťii pentru fandare

fanda vi [At: DA ms / Pzi: ~dez / E: fr fendre] (Spt) A face un pas mare ├«nainte, lateral, oblic sau ├«napoi, ├«ndoind unul dintre picioare de la genunchi ╚Öi ╚Ťin├ónd cel─âlalt picior perfect ├«ntins, cu toat─â talpa pe p─âm├ónt, astfel ├«nc├ót centrul de greutate al corpului s─â se afle pe direc╚Ťia deplas─ârii efectuate.
fandare sf [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 32 / Pl: ~d─âri / E: fanda] Executare a unui pas mare, ├«nainte, lateral, oblic sau ├«napoi, ├«ndoind unul dintre picioare de la genunchi ╚Öi ╚Ťin├ónd cel─âlalt picior perfect ├«ntins, cu toat─â talpa pe p─âm├ónt, astfel ├«nc├ót centrul de greutate al corpului s─â se afle pe direc╚Ťia deplas─ârii efectuate.
FAND├ü, fandez, vb. I. Intranz. (Sport) A face un pas mare ├«nainte, lateral, oblic sau ├«napoi, ├«ndoind unul dintre picioare de la genunchi ╚Öi ╚Ťin├ónd cel─âlalt picior perfect ├«ntins, cu toat─â talpa pe p─âm├ónt, astfel ├«nc├ót centrul de greutate al corpului s─â se afle pe direc╚Ťia deplas─ârii efectuate. ÔÇô Din fr. fendre.
FAND├üRE, fand─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a fanda ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. fanda.
FAND├ü, fandez, vb. I. Intranz. (Sport) A face un pas mare ├«nainte, lateral, oblic sau ├«napoi, ├«ndoind unul dintre picioare de la genunchi ╚Öi ╚Ťin├ónd cel─âlalt picior perfect ├«ntins, cu toat─â talpa pe p─âm├ónt, astfel ├«nc├ót centrul de greutate al corpului s─â se afle pe direc╚Ťia deplas─ârii efectuate. ÔÇô Din fr. fendre.
FAND├üRE, fand─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a fanda ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. fanda.
FAND├ü, fandez, vb. I. Intranz. (Sport) A face un pas mare ├«ndoind piciorul de la genunchi ╚Öi ╚Ťin├«nd cel─âlalt picior perfect ├«ntins, cu toat─â talpa pe p─âm├«nt.
FAND├üRE, fand─âri, s. f. (Sport) Ac╚Ťiunea de a fanda. Era ├«ntotdeauna ├«nt├«ia lui mi╚Öcare, accentuat─â ├«n clipele de m├«nie cu salturi brusce, ca fand─âri repetate de scrim─â. CAMIL PETRESCU, N. 119.
fandá (a ~) vb., ind. prez. 3 fandeáză
fandáre s. f., g.-d. art. fandắrii; pl. fandắri
fand├í vb., ind. prez. 1 sg. fand├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. fande├íz─â
fandáre s. f., g.-d. art. fandării; pl. fandări
FAND├ü vb. I. intr. (Sport) A ├«nainta cu un picior, ├«ndoindu-l ╚Öi l─âs├ónd greutatea corpului pe el, ╚Ťin├óndu-l pe cel─âlalt perfect ├«ntins. [Cf. fr. se fendre].
FAND├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a fanda ╚Öi rezultatul ei; figur─â la scrim─â prin care se ├«nainteaz─â c─âtre adversar. [< fanda].
FAND├ü vb. intr. (sport) a ├«nainta cu un picior, ├«ndoindu-l ╚Öi l─âs├ónd greutatea corpului pe el, ╚Ťin├óndu-l pe cel─âlalt ├«ntins. (dup─â fr. fendre)
fand├í (fand├ęz, -├ít), vb. ÔÇô 1. A face un pas mare ├«nainte, ├«n scrim─â sau gimnastic─â. ÔÇô 2. A se zbate, a se str─âdui. Fr. fendre. Cu cel de al doilea sens este familiar.
A FAND├ü ~├ęz intranz. (├«n scrim─â, gimnastic─â etc.) A duce un picior ├«nainte ├«ndoindu-l la genunchi ╚Öi l─âs├ónd toat─â greutatea corpului pe el (cel─âlalt fiind bine ├«ntins). /<fr. fendre

Fandare dex online | sinonim

Fandare definitie

Intrare: fanda
fanda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fandare
fandare substantiv feminin