Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru fanariotism

fanariotism sn [At: IBR─éILEANU, SP. CR. 180 / P: ~ri-o~ / Pl: ~e / E: fanariot + -ism] 1 Sistemul de st─âp├ónire al domnitorilor fanario╚Ťi. 2 (Fig) Ipocrizie.
FANARIOT├ŹSM s. n. (Rar) Domina╚Ťie, st─âp├ónire a domnilor fanario╚Ťi. ÔÖŽ Fig. Ipocrizie, f─â╚Ť─ârnicie. [Pr.: -ri-o-] ÔÇô Fanariot + suf. -ism.
FANARIOT├ŹSM s. n. (Rar) Domina╚Ťie, st─âp├ónire a domnilor fanario╚Ťi. ÔÖŽ Fig. Ipocrizie, f─â╚Ť─ârnicie. [Pr.: -ri-o-] ÔÇô Fanariot + suf. -ism.
fanariot├şsm (rar) (-ri-o-) s. n.
fanariot├şsm s. n. (sil. -ri-o-)
FANARIOT├ŹSM s. n. domina╚Ťie, st─âp├ónire a domnilor fanario╚Ťi. ÔŚŐ (fig.) ipocrizie, f─â╚Ť─ârnicie. (< fanariot + -ism)
fanariotism n. 1. sistema de st─âp├ónire a Domnilor fanario╚Ťi: epoca fanariot─â ├«ncepe ├«n Muntenia dela Nic. Mavrocordat (1716) ╚Öi ╚Ťine p├ón─â la Al. ╚śu╚Ťu (1821), iar ├«n Moldova cu Nic. Mavrocordat (1711) p├ón─â la Ioan Sturdza (1821); 2. caracterul fanariotului.
*fanariot├şzm n. Caracterul Fanario╚Ťilor.
FANARIOT├ŹSM (< fanariot) s. n. Termen folosit ├«n publicistica sociologic─â interbelic─â pentru a desemna acele suprastructuri de guvernare ÔÇ×delegateÔÇŁ, puse ├«n func╚Ťiune de c─âtre p─âturi de func╚Ťionari ╚Öi politicieni recruta╚Ťi pe baza loialit─â╚Ťii ╚Öi a dependen╚Ťei totale fa╚Ť─â de voin╚Ťa ╚Öi interesele unei autorit─â╚Ťi centrale situate ├«ntr-o metropol─â str─âin─â (imperial─â sau capitalist─â); regim degradant al unei puteri locale care renun╚Ť─â la atributul suveranit─â╚Ťii pentru a c─âp─âta, ├«n schimb, protec╚Ťia unei puteri str─âine ╚Öi a se bucura de ÔÇ×favorul centruluiÔÇŁ; administra╚Ťie ├«n care func╚Ťiile se confund─â cu beneficiile ╚Öi pozi╚Ťia public─â cu privilegiul personal sau de grup; atitudine de total─â desconsiderare a obliga╚Ťiilor publice ╚Öi a oric─âror preocup─âri pentru organizarea ra╚Ťional─â a muncii, a propriet─â╚Ťii ╚Öi a pie╚Ťii.

Fanariotism dex online | sinonim

Fanariotism definitie

Intrare: fanariotism
fanariotism substantiv neutru
  • silabisire: -ri-o-