falsificație sf [At: DA ms / V: (pop) ~lși-, ~iune, ~Ișificațiune / E: fr falsification, it falsificazione] (Înv) 1-3 Falsificare (1-3).

falsificáție s. f., pl. falsificáții

FALSIFICÁȚIE s. v. falsificare.

FALSIFICÁȚIE s.f. Falsificare; obiect, lucru, fapt falsificat. [Gen. -iei. / cf. it. falsificazione, fr. falsification].

FALSIFICÁȚIE s. f. falsificare; obiect, lucru falsificat. (< fr. falsification)

*falsificațiúne f. (d. falsific). Acțiunea de a falsifica. – Și -áție, dar ob. -áre.

FALSIFICAȚIE s. contrafacere, fals, falsificare, plăsmuire. (Acest document este o ~.)