faliscă definitie

2 intrări

6 definiții pentru faliscă

falísc2, -ă s.m., adj. 1 s.m. (la pl. ) Populație de origine indo-europeană care s-a stabilit în Italia; (și la sg.) persoană care aparținea acestei populații. 2 adj. Care aparține faliscilor, care se referă la falisci. ♦ (subst. f.) Limba indo-europeană de tip latin, cu influențe etrusce și osco-umbrice, din centrul Italiei, vorbită de falisci. • / <it. falisco, lat. faliscus, -a, -um; cf. lat. Falisci, triburi din Etruria, care trăiau alături de latini, osci și umbrieni.
falísc, -ă adj., pl. falísci, -ce
FALÍSC s.n. Picior de vers antic format din trei dactili și un iamb. [< lat. phalisc(um metrum)].
FALÍSC s. n. picior de vers antic din trei dactili și un iamb. (< it. falisco, lat. faliscum)
FALÍSCĂ s. f. limbă indo-europeană din centrul Italiei vorbită de falisci, triburi din Etruria. (< it. falisco, lat. faliscus)
FALÍSCĂ s. f. (cf. it. falisco): limbă indo-europeană din grupul italic vorbită de triburile faliscilor care populau o anumită zonă a Italiei centrale (alături de latină, etruscă, venetă, oscă și umbriană – v.). Pentru majoritatea cercetătorilor, ea nu era decât un dialect arhaic latin, alături de cel prenestin și roman.

faliscă dex

Intrare: falisc (adj.)
falisc adj.
Intrare: faliscă
faliscă