Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru falimentar

falimentar, ~─â [At: CONTEMP, S. II, 1948, nr. 112, 2/4 / Pl: ~i, ~e / E: faliment + -ar] 1 (D. o intreprindere comercial─â, industrial─â etc.) Care se afl─â ├«n stare de faliment Si: insolvabil. 2 (Fig) Care se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie dezastruas─â.
FALIMENT├üR, -─é, falimentari, -e, adj. (Despre ├«ntreprinderi comerciale, industriale etc.) Care se afl─â ├«n stare de faliment; insolvabil. ÔÖŽ Fig. Care se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie dezastruoas─â, care a suferit un e╚Öec total. ÔÇô Faliment + suf. -ar.
FALIMENT├üR, -─é, falimentari, -e, adj. (Despre o ├«ntreprindere comercial─â, industrial─â etc.) Care se afl─â ├«n stare de faliment; insolvabil. ÔŚŐ Fig. Care se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie dezastruoas─â, care a suferit un e╚Öec total. ÔÇô Faliment + suf. -ar.
FALIMENT├üR, -─é, falimentari, -e, adj. (├Än economia capitalist─â; despre o ├«ntreprindere comercial─â sau bancar─â) Care nu-╚Öi mai poate achita datoriile; insolvabil. ├Än perioadele de criz─â, num─ârul ├«ntreprinderilor falimentare ajunge la cifre uria╚Öe. ÔÖŽ Fig. Care a suferit un e╚Öec dezastruos.
falimentár adj. m., pl. falimentári; f. falimentáră, pl. falimentáre
falimentár adj. m., pl. falimentári; f. sg. falimentáră, pl. falimentáre
FALIMENTÁR adj. (FIN.) insolvabil. (O întreprindere ~.)
FALIMENT├üR, -─é adj. ├Än stare de faliment; insolvabil. ÔÖŽ (Fig.) Pr─âbu╚Öit, ruinat, distrus. [< faliment + -ar].
FALIMENTÁR, -Ă adj. 1. în stare de faliment; insolvabil. 2. (fig.) prăbușit, ruinat, distrus. (< it. fallimentare)
FALIMENTÁR ~ă ( ~i, ~e) 1) (despre întreprinderi comerciale sau bancare) Care este pe cale de a da faliment. 2) fig. rar Care este în pragul unui eșec total. /faliment + suf. ~ar
*falimentár, -ă (d. faliment). De faliment: bancă în stare falimentară.
FALIMENTAR adj. (FIN.) insolvabil. (O întreprindere ~.)

Falimentar dex online | sinonim

Falimentar definitie

Intrare: falimentar
falimentar adjectiv