Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru fal╚Öificat

falsifica vt [At: MAIORESCU, CR. II, 245 / V: (pop) ~l╚Öi~ / Pzi: falsific / E: fr falsifier, lat falsificare] 1 A confec╚Ťiona un lucru asem─ân─âtor cu altul, cu scopul de a ├«n╚Öela Si: a contraface, a pl─âsmui. 2 (Jur; spc) A comite un fals (18). 3 A prezenta altfel dec├ót este ├«n realitate Si: a altera (9), a deforma, a denatura.
falsificat1 sns [At: MDA ms / E: falsifica] (Nob) 1-3 Falsificare (1-3).
falsificat2, ~─â [At: EMINESCU, ├«. V, 7 / V: (pop) ~l╚Öi~ / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: falsifica] 1 a Imitat astfel ├«nc├ót s─â par─â autentic, cu scopul de a ├«n╚Öela. 2 sn (├Ävr) Obiect a c─ârui substan╚Ť─â a fost denaturat─â.
FALSIFIC├ü, fals├şfic, vb. I. Tranz. 1. A alc─âtui, a confec╚Ťiona un lucru asem─ân─âtor cu altul, cu scopul de a ├«n╚Öela; a pl─âsmui; a contraface. ÔÖŽ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel dec├ót este ├«n realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) fal╚Öific├í vb. I] ÔÇô Din fr. falsifier, lat. falsificare.
FALSIFIC├üT, -─é, falsifica╚Ťi, -te, adj. Imitat, schimbat, transformat etc. astfel ├«nc├ót s─â par─â autentic, cu scopul de a ├«n╚Öela. [Var.: (pop.) fal╚Öific├ít, -─â adj.] ÔÇô V. falsifica.
FAL╚śIFIC├ü vb. I v. falsifica.
FAL╚śIFIC├üT, -─é adj. v. falsificat.
FALSIFIC├ü, fals├şfic, vb. I. Tranz. 1. A alc─âtui, a confec╚Ťiona un lucru asem─ân─âtor cu altul, cu scopul de a ├«n╚Öela; a pl─âsmui; a contraface. ÔÖŽ Spec. (Jur.) A comite un fals (II). 2. A prezenta ceva altfel dec├ót este ├«n realitate; a denatura, a deforma, a altera. [Var.: (pop.) fal╚Öific├í vb. I] ÔÇô Din fr. falsifier, lat. falsificare.
FALSIFIC├üT, -─é, falsifica╚Ťi, -te, adj. Imitat, schimbat, transformat etc. astfel ├«nc├ót s─â par─â autentic, cu scopul de a ├«n╚Öela. [Var.: (pop.) fal╚Öific├ít, -─â adj.] ÔÇô V. falsifica.
FAL╚śIFIC├ü vb. I v. falsifica.
FAL╚śIFIC├üT, -─é adj. v. falsificat.
FALSIFIC├ü, fals├şfic, vb. I. Tranz. 1. A alc─âtui, a confec╚Ťiona un lucru asem─ân─âtor cu altul, cu scopul de a ├«n╚Öela; a pl─âsmui, a contraface, a plastografia. Pentru ce ai falsificat dosarul?... ÔÇô N-am falsificat nimic. BARANGA, I. 215. 2. A prezenta altfel dec├«t este de fapt; a denatura. Presa timpului a c─âutat ├«n toate chipurile s─â bagatelizeze opera dramatic─â a lui Caragiale, s─â-i falsifice adev─ârata-i ╚Öi ad├«nca-i semnifica╚Ťie. V. ROM. ianuarie 1952, 225. ÔÇô Variant─â: fal╚Öific├í vb. I.
FALSIFIC├üT, -─é, falsifica╚Ťi, -te, adj. Imitat cu scopul de a ├«n╚Öela; alterat, denaturat, contraf─âcut. Vi s-au adus ├«nvinuiri evident false, s-au depus ├«mpotriva voastr─â probe falsificate. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 383, 1/5. ÔÇô Variant─â: fal╚Öific├ít, -─â adj.
FAL╚śIFIC├ü vb. I v. falsifica.
FAL╚śIFIC├üT, -─é adj. v. falsificat.
falsific├í (a ~) vb., ind. prez. 3 fals├şfic─â
falsific├í vb., ind. prez. 1 sg. fals├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. fals├şfic─â
FALSIFICÁ vb. 1. v. contraface. 2. (fam. și peior.) v. plastografia. 3. a contraface, a plăsmui. (A ~ un document.) 4. a măslui. (A ~ alegerile.) 5. v. denatura.
FALSIFICÁT adj. 1. v. contrafăcut. 2. (fam. și peior.) plastografiat. (Iscălitură ~.) 3. contrafăcut, (pop.) dres, făcut, prefăcut, (reg.) stricat. (Vin ~.) 4. v. fals. 5. măsluit. (Alegeri ~.)
Falsificat Ôëá adev─ârat
FALSIFIC├ü vb. I. tr. 1. A face un lucru s─â semene cu altul cu inten╚Ťia de a ├«n╚Öela; a contraface. 2. A prezenta altfel dec├ót este; a denatura. [P.i. fals├şfic, 3,6 -ic─â, var. fal╚Öifica vb. I. / < it. falsificare, fr. falsifier, cf. lat. falsus ÔÇô fals, facere ÔÇô a face].
FAL╚śIFIC├ü vb. I. v. falsifica.
FALSIFIC├ü vb. tr. 1. a face un lucru s─â semene cu altul, cu inten╚Ťia de a ├«n╚Öela; a contraface. 2. a denatura. (< fr. falsifier, lat. falsificare)
A FALSIFIC├ü fals├şfic tranz. 1) (adev─âruri, obiecte etc.) A face s─â fie fals (printr-o denaturare inten╚Ťionat─â). 2) A imita ├«n scop de fraud─â; a contraface. ~ o isc─âlitur─â. /<fr. falsifier, lat. falsificare
falsific├á v. 1. a contraface sau imita ceva cu inten╚Ťiunea de a ├«n╚Öela: a falsifica un contract; 2. a altera prin amestecare: a falsifica vinul.
*fals├şfic, a -├í v. tr. (lat. falsifico, -├íre, construit ca ╚Öi codific). Fac fals, alterez ca s─â ├«n╚Öel: a falsifica un act, o monet─â, o b─âutur─â; ├«m─ş falsific vorba. ÔÇô Gre╚Öit fal╚Ö├şfic.
FALSIFICA vb. 1. a contraface, (pop. și fam.) a drege, (pop.) a preface. (A ~ băutura.) 2. (fam. și peior.) a plastografia. (I-a ~ semnătura.) 3. a contraface, a plăsmui. (A ~ un document.) 4. a măslui. (A ~ alegerile.) 5. a altera, a contraface, a deforma, a denatura, a escamota, a măslui, a mistifica, a răstălmăci, (fig.) a silui, (înv. fig.) a sminti, a strîmba. (A ~ sensul, adevărul celor spuse de cineva.)
FALSIFICAT adj. 1. contrafăcut, (pop.) dres, făcut, prefăcut, (reg.) stricat. (Vin ~.) 2. (fam. și peior.) plastografiat. (Iscălitură ~.) 3. contrafăcut, fals, neautentic, plăsmuit, (înv.) mincinos. (Un document ~.) 4. fals, (pop.) rău, (înv.) calp. (Bani ~.) 5. măsluit. (Alegeri ~.)

Falșificat dex online | sinonim

Falșificat definitie

Intrare: falsificat
falsificat adjectiv
falșificat
Intrare: falsifica
falșifica verb grupa I conjugarea I
falsifica verb grupa I conjugarea I