fagocitoză definitie

10 definiții pentru fagocitoză

fagocito sf [At: CONV. LIT. XXXIV, 19 / Pl: ~ze / E: fr phagocytose] (Blg) 1 Proprietate a fagocitelor de a îngloba și digera corpurile străine din organism. 2 Proces prin care fagocitele înglobează și digeră bacteriile sau alte corpuri străine din organism.
FAGOCITÓZĂ, fagocitoze, s. f. (Biol.) Proces de înglobare și de digerare a bacteriilor și a altor corpuri străine din organism de către fagocite. – Din fr. phagocytose.
FAGOCITÓZĂ, fagocitoze, s. f. (Biol.) Proces de înglobare și de digerare a bacteriilor și a altor corpuri străine din organism de către fagocite sau alte celule animale. – Din fr. phagocytose.
FAGOCITÓZĂ, fagocitoze, s. f. Proces de digerare a bacteriilor și a altor corpuri străine de către fagocite.
fagocitóză s.f. (biol.) 1 Proprietate a unor celule animale (amibe, fagocite) de a îngloba particule străine, microbi etc. la poarta de intrare a bacteriilor sau după pătrunderea lor în sistemul circulator și de a le distruge, reprezentând unul dintre mecanismele cele mai eficiente ale imunității nespecifice. 2 Proces de înglobare și de digerare a bacteriilor și a altor particule străine din organism de către fagocite sau alte celule animale. • pl. -e / <fr. phagocytose, engl. phagocytosis; gr. φαγεĩν „a mânca”, κύτος „cavitate; recipient”.
fagocitóză s. f., g.-d. art. fagocitózei; pl. fagocitóze
fagocitóză s. f., g.-d. art. fagocitózei; pl. fagocitóze
FAGOCITÓZĂ s.f. Absorbire de către fagocite a bacteriilor și a corpurilor străine care pătrund în organism. [< fr. phagocytose].
FAGOCITÓZĂ s. f. proprietate a unor celule animale (amibe, fagocite) de a încorpora și digera particule, microbi etc. (< fr. phagocytose)
FAGOCITÓZĂ ~e f. Proces de absorbire a elementelor străine din organism de către fagocite. /<fr. phagocytose

fagocitoză dex

Intrare: fagocitoză
fagocitoză substantiv feminin