fad definitie

15 definiții pentru fad

fad, ~ă a [At: I. NEGRUZZI, S. V, 388 / Pl fazi, / E: fr fade] 1 (D. mâncăruri) Fără gust Si: insipid, searbăd. 2 (Fig) Anost.
FAD, -Ă, fazi, -de, adj. 1. (Despre mâncăruri) Fără gust; searbăd, insipid. 2. Fig. Lipsit de expresie, plat, searbăd, insipid, anost. Stil fad. – Din fr. fade.
FAD, -Ă, fazi, -de, adj. 1. (Despre mâncăruri) Fără gust; searbăd, insipid. 2. Fig. Lipsit de expresie, plat, searbăd, insipid, anost. Stil fad. – Din fr. fade.
FAD, -Ă, fazi, -de, adj. 1. (Despre mîncări) Fără gust, nesărat. 2. Fig. Lipsit de expresie, searbăd, insipid, anost. În salonul acela plin de lume, pînă ai venit tu, totul era fad. CAMIL PETRESCU, T. II 20. Discuția se prelungea fără ca vreunul să cedeze din convingerea sa, în vreme ce tînărul Herdelea asculta cu un surîs fad și umil. REBREANU, R. I 84.
fad adj. m., pl. fazi; f. fádă, pl. fáde
fad adj. m., pl. fázi; f. sg. fádă, pl. fáde
FAD adj. 1. v. searbăd. 2. leșietic, leșios, sălciu, searbăd, (înv.) sălcios, sălcos. (Gust ~.)
FAD adj. v. anost, neinteresant, plicticos, plictisitor.
Fad ≠ expresiv, gustos
FAD, -Ă adj. 1. Fără gust, searbăd, insipid, nesărat. 2. (Fig.) Neexpresiv, plictisitor, anost. [Pl. fazi, fade. / < fr. fade].
FAD, -Ă adj. (despre mâncăruri) fără gust, searbăd, insipid. ◊ (fig.) neexpresiv, plictisitor, anost. (< fr. fade)
FAD ~dă (~ zi, ~ de) 1) (despre mâncăruri) Care este lipsit de gust; searbăd; insipid. 2) fig. Care este lipsit de expresie; fără expresivitate; șters; inexpresiv; decolorat; palid. Culoare ~dă. Frumusețe ~dă. /<fr. fade
*fad, -ă adj. (fr. fade, it. fado, d. lat. vápidus, răsuflat, stricat, care vine d. vápor, abur). Insipid, nesărat, fără gust: mîncare fadă. Fig. Frumuseță fadă. Adv. În mod fad: a glumi fad.
FAD adj. 1. dulceag, insipid, searbăd, (rar) spelb, (Transilv.) lihod, (Bucov.) lînced. (O mîncare ~.) 2. leșietic, leșios, sălciu, searbăd, (înv.) sălcios, sălcos. (Gust ~.)
fad adj. v. ANOST. NEINTERESANT. PLICTICOS. PLICTISITOR.

fad dex

Intrare: fad
fad adjectiv