factura vt [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: fr facturer] A întocmi factura2 pentru o marfă.

facturare sf [At: DN3 / Pl: ~rări / E: factura] Întocmire a unei facturi.

FACTURÁ, facturez, vb. I. Tranz. A întocmi factura2 pentru o marfă. – Din fr. facturer.

FACTURÁRE s. f. Acțiunea de a factura și rezultatul ei. – V. factura.

FACTURÁ, facturez, vb. I. Tranz. A întocmi factura2 pentru o marfă. – Din fr. facturer.

FACTURÁRE s. f. Acțiunea de a factura și rezultatul ei. – V. factura.

FACTURÁ, facturez, vb. I. Tranz. A întocmi factura pentru o marfă.

facturá vb. I. tr. A întocmi o factură pentru o marfă. ♦ A expedia, a preda o factură. • prez.ind. -ez. / <fr. facturer.

facturá (a ~) vb., ind. prez. 3 factureáză

facturá vb., ind. prez. 1 sg. facturéz, 3 sg. și pl. factureáză

facturáre s. f., pl. facturări

FACTURÁ vb. I. tr. A face, a întocmi factura unei mărfi. [< fr. facturer].

FACTURÁRE s.f. Acțiunea de a factura și rezultatul ei. [< factura].

FACTURÁ vb. tr. a întocmi o factură. (< fr. facturer)

A FACTURÁ ~éz tranz. (mărfuri) A trece într-o factură. /<fr. facturer

facturare definitie

facturare dex

Intrare: factura

factura verb grupa I conjugarea a II-a

Intrare: facturare

facturare substantiv feminin