factorizare definitie

2 intrări

11 definiții pentru factorizare

factoriza vt [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: fr factoriser] (Mat) A descompune în factori un număr sau o expresie algebrică.
factorizare sf [At: DN3 / Pl: ~zări / E: factoriza] Descompunere în factori a unui număr sau a unei expresii algebrice.
FACTORIZÁ, factorizez, vb. I. Tranz. (Mat.) A descompune în factori un număr sau o expresie algebrică. – Din fr. factoriser.
FACTORIZÁRE, factorizări, s. f. Acțiunea de a factoriza. – V. factoriza.
FACTORIZÁ, factorizez, vb. I. Tranz. (Mat.) A descompune în factori un număr sau o expresie algebrică. – Din fr. factoriser.
FACTORIZÁRE, factorizări, s. f. Acțiunea de a factoriza. – V. factoriza.
factorizá vb., ind. prez. 1 sg. factorizéz, 3 sg. și pl. factorizeáză
factorizáre s. f., pl. factorizări
FACTORIZÁRE s.f. Descompunere în factori a unui număr sau a unei expresii algebrice. [< factor + -iza].
FACTORIZÁ vb. tr. a descompune în factori un număr sau o expresie algebrică. (< fr. factoriser)
FACTORIZÁRE (după fr. factorisation) s. f. (MAT.) Operația de trecere de la o mulțime la mulțimea claselor de echivalență, în raport cu o relație de echivalență dată.

factorizare dex

Intrare: factoriza
factoriza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: factorizare
factorizare substantiv feminin