Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru fabulare

fabula vit [At: DN3 / Pzi: ~lez E: fr fabuler] 1 A imagina fapte, ├«nt├ómpl─âri etc., prezent├óndu-le ca reale sau posibile. 2 (Pex) A min╚Ťi.
fabulare sf [At: DEX2 / Pl: ~l─âri / E: fabula] Fabula╚Ťie (4).
FABUL├ü, fabulez, vb. I. Tranz. A imagina fapte, ├«nt├ómpl─âri etc. prezent├óndu-le drept reale sau posibile; p. ext. a min╚Ťi. ÔÇô Din fr. fabuler.
FABUL├üRE, fabul─âri, s. f. Faptul de a fabula. ÔÇô V. fabula.
FABUL├ü, fabulez, vb. I. Tranz. A imagina fapte, ├«nt├ómpl─âri etc. prezent├óndu-le drept reale sau posibile; p. ext. a min╚Ťi. ÔÇô Din fr. fabuler.
FABUL├üRE, fabul─âri, s. f. Faptul de a fabula. ÔÇô V. fabula.
*fabulá (a ~) vb., ind. prez. 3 fabuleáză
fabul├í vb., ind. prez. 1 sg. fabul├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. fabule├íz─â
fabuláre s. f., pl. fabulări
FABULÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
FABUL├ü vb. I. tr. A construi fabula╚Ťii, a povesti ├«nt├ómpl─âri fantastice, imaginare. [< fr. fabuler].
FABULÁ vb. tr. a imagina, a povesti fapte, întâmplări fantastice. (< fr. fabuler)
A FABUL├ü ~├ęz tranz. A inventa scurte povestiri alegorice, folosind procedeul personific─ârii. /<fr. fabuler

Fabulare dex online | sinonim

Fabulare definitie

Intrare: fabula
fabula verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fabulare
fabulare substantiv feminin