fațadă definitie

13 definiții pentru fațadă

fața sf [At: URICARIUL III, 256 / V: (înv; Trs; Buc) fasa sf / Pl: ~de / E: fr façade (refăcut după față)] 1 Fiecare din părțile exterioare ale unei clădiri sau monument. 2 (Spc) Partea dinspre stradă sau partea cu intrarea principală a unei clădiri. 3-4 (Îljv) De ~ De formă.
FAȚÁDĂ, fațade, s. f. Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri, ale unui monument; spec. partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei clădiri. ◊ Loc. adj. De fațadă = de formă, pentru a salva aparențele. – Din fr. façade (refăcut după față).
FAȚÁDĂ, fațade, s. f. Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri, ale unui monument; spec. partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei clădiri. ◊ Loc. adj. De fațadă = de formă, pentru a salva aparențele. – Din fr. façade (refăcut după față).
FAȚÁDĂ, fațade, s. f. Fiecare din părțile exterioare verticale ale unei clădiri sau ale unui monument; (prin restricție) partea din față a unei clădiri, unde se găsește intrarea principală. Crepul de doliu a îmbrăcat toată fațada casei. ANGHEL, PR. 65. ◊ Loc. adj. De fațadă = de ochii lumii, de formă.
fațádă s. f., g.-d. art. fațádei; pl. fațáde
fațádă s. f., g.-d. art. fațádei; pl. fațáde
FAȚÁDĂ s. exterior, față. (~ unei clădiri.)
FAȚÁDĂ s.f. Fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc.; (spec.) fața unui edificiu. ◊ De fațadă = de ochii lumii, de formă. [Cf. fr. façade].
FAȚÁDĂ s. f. fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc. ♦ de ~ = de ochii lumii, de formă. (< fr. façade)
FAȚÁDĂ ~e f. 1) Parte anterioara a unei clădiri unde se află intrarea principală. 2) Parte exterioară verticală a unei clădiri. ~ laterală. /<fr. façade
fațadă f. 1. partea dinainte a unei case; 2. partea unde este intrarea principală. [După fr. façade].
*fațádă f., pl. e (fr. façade, d. it. facciata, după rom. față). Partea principală a uneĭ case, partea unde e intrarea: casă cu doŭă fațade.
FAȚA s. exterior, față. (~ unei clădiri.)

fațadă dex

Intrare: fațadă
fațadă substantiv feminin