fașină definitie

2 intrări

19 definiții pentru fașină

fascină sf [At: ALECSANDRI, P. III, 472 / V: înv) fași~ / Pl: ~ne / E: it.fascina, fr fascine] Mănunchi de nuiele sau de ramuri subțiri, legat din loc în loc cu sârmă, folosit la construirea digurilor și consolidarea terasamentelor și a terenurilor instabile.
fași sf vz fascină
FASCÍNĂ, fascine, s. f. Legătură de nuiele sau de ramuri subțiri, legat din loc în loc cu sârmă, uneori umplut cu piatră, moloz sau pământ, folosit la întărirea terasamentelor, la construirea digurilor sau a drumurilor în regiunile mlăștinoase și la alte lucrări făcute în terenurile desfundate; fascie1. [Var.: fașínă s. f.] – Din it. fascina, fr. fascine.
FAȘÍNĂ s. f. v. fascină.
FASCÍNĂ, fascine, s. f. Mănunchi de nuiele sau de ramuri subțiri, legat din loc în loc cu sârmă, uneori umplut cu piatră, moloz sau pământ, folosit la întărirea terasamentelor, la construirea digurilor sau a drumurilor în regiunile mlăștinoase și la alte lucrări făcute în terenurile desfundate; fascie1 [Var.: fașínă s. f.] – Din it. fascina, fr. fascine.
FAȘÍNĂ s. f. v. fascină.
FASCÍNĂ, fascine, s. f. (Mai ales la pl.; și în forma fașină) Legătură de nuiele sau de ramuri, eventual umplută cu piatră, folosită la întărirea terasamentelor, la construirea drumurilor prin regiuni mlăștinoase, la construirea digurilor și în general la unele lucrări în terenurile desfundate. Eu eram așezat sub parapet, pe spate, învălit intr-o pătură. Aproape de mine, unii cu spatele de zidul de pămînt alții pe fascine, stăteau cîțiva flăcăi la cislă. SADOVEANU, O. VI 67. Alelei! Doamne, cum zburau Voinicii toți cu mine! Cum ei la șanțuri alergau Cu scări și cu fașine! ALECSANDRI, P. III 442. -Variantă: fașínă s. f.
FAȘÍNĂ s. f. v. fascină.
fascínă s. f., g.-d. art. fascínei; pl. fascíne
fascínă s. f., g.-d. art. fascínei; pl. fascíne
FAȘÍNĂ s. v. fascie.
FASCÍNĂ s.f. Mănunchi de nuiele sau de ramuri folosit la întărirea terasamentului, la construirea drumurilor sau a digurilor, la fortificații etc. [Pl. -ne, var. fașină s.f. / cf. fr. fascine, it. fascina].
FAȘÍNĂ s.f. v. fascină.
FASCÍNĂ s. f. mănunchi de nuiele sau de ramuri subțiri, legate între ele, folosit la întărirea terasamentului, la construirea drumurilor sau a digurilor, la fortificații etc. (< it. fascina, fr. fascine)
fașínă (fașíne), s. f. – Mănunchi de nuiele folosit la întărirea terasamentelor. Fr. faacine.
FASCÍNĂ ~e f. Mănunchi de nuiele, ramuri, stuf etc., folosit la întărirea terasamentelor sau a drumurilor în regiunile mlăștinoase. [G.-D. fascinei] /<it. fascina, fr. fascine
fașină f. mănunchiu de nuiele cu cari s’astupă șanțuri, se repară drumuri, etc.: cu scări și cu fașine AL. (= fr. fascine).
*fașínă f., pl. e (it. fascina, de unde și fr. fascine). Legătură de nuĭele, coș de nuĭele cu care se astupă șanțurile ca să treacă o trupă, să escaladezĭ o redută ș. a.
FAȘI s. fascie. (~ purtată de lictorii romani.)

fașină dex

Intrare: fascină
fascină substantiv feminin
fașină
Intrare: fașină
fașină