făurărie definitie

12 definiții pentru făurărie

făurărie1 sf [At: COSTINESCU / P: fă-u~ / Pl: ~ii / E: făurar2 + -ie] (Îvr) 1-2 Fierărie1 (1-2). 3 Meseria fierarului (1) Si: făurărit.
făurărie2 sf [At: I. NEGRUZZI, S. V, 170/ P:fă-u~ / Pl: ~ii / E: faur2 + -ărie] (Înv) Fierărie2 (2).
FĂURĂRÍE1, faurării, s. f. (Înv.) 1. Atelierul fierarului; fierărie1. 2. Meșteșugul fierarului; fierărie1. [Pr.: fă-u-] – Făurar2 + suf. -ie.
FĂURĂRÍE2 s. f. (Înv.) Mulțime de obiecte, de piese din fier; fierărie2. [Pr.: fă-u-] – Faur2 + suf. -ărie.
FĂURĂRÍE1, făurării, s. f. (Înv. și reg.) 1. Atelierul fierarului; fierărie1. 2. Meșteșugul fierarului; fierărie1. [Pr.: fă-u-] – Făurar2 + suf. -ie.
FĂURĂRÍE2 s. f. (Înv.) Mulțime de obiecte, de piese din fier; fierărie2. [Pr.: fă-u-] – Faur2 + suf. -ărie.
FĂURĂRÍE, făurării, s. f. (Regional și arhaizant) 1. Atelierul faurului; fierărie. Și-a pictat casa lui și casele vecinilor. Și-a pictat făurăria. STANCU, D. 370. Au scîrțîit multe zile în șir căruțele nemțești pline cu îmbrăcăminte, încălțăminte... și minunate scule de făurărie. GALACTION, O. I 260. 2. Meseria faurului1, a fierarului. – Pronunțat: fă-u-.
făurăríe (înv., reg.) (fă-u-) s. f., art. făurăría, g.-d. art. făurăríei; (ateliere) pl. făurăríi, art. făurăríile
făurăríe (atelier, meserie, obiect de fier) s. f. (sil. fă-u-), art. făurăría, g.-d. art. făurăríei; (ateliere) pl. făurăríi, art. făurăríile
FĂURĂRÍE s. v. fierărie.
făurăríe f. (d. făurar, fáur). Trans. Rar. Ferărie (meseria saŭ atelieru). – Și făuríe și făuríște (lit.).
făurărie s. v. FIERĂRIE.

făurărie dex

Intrare: făurărie
făurărie substantiv feminin
  • silabisire: fă-u-