făgețel definitie

7 definiții pentru făgețel

făgețel sn [At: ALECSANDRI, P. P. 160 / Pl: ~ei / E: făget + -el] 1-2 (Pop; șhp) Făget (tânăr).
FĂGEȚÉL s. n. (Pop.) Diminutiv al lui făget. – Făget + suf. -el.
FĂGEȚÉL s. n. (Pop.) Diminutiv al lui făget. – Făget + suf. -el.
FĂGEȚÉL s. m. Diminutiv al lui făget. După făgețelul tînăr care urma, se ridica spre fundul văii o pădure tînără de mesteceni, în care deodată parcă se făcea lumină. SADOVEANU, O. VII 57. – Variantă: făgițél (SADOVEANU, O. I 13) s. m.
făgețél (pop.) s. n., pl. făgețéle
făgețél s. n., pl. făgețéle
făgețél s.n. (pop.) pădurice de fag.

făgețel dex

Intrare: făgețel
făgețel