făța definitie

2 definiții pentru făța

făța vr [At: MARIAN, NU. 670 / Pzi: (3): ~țează / E: față] (Trs; d. plăcinte) A se rumeni.
fățá vb. I refl. (reg.) a prinde, a căpăta față; a se rumeni.

făța dex

Intrare: făța
făța