föhn definitie

9 definiții pentru föhn

FÖHN, (2) föhnuri, s. n. 1. Vânt cald, uscat și puternic, care bate primăvara dinspre crestele alpine ale munților din Elveția și Austria spre văi, grăbind topirea zăpezilor. 2. Uscător electric pentru păr. [Pr.: fön] – Din fr. foehn, germ. Föhn.[1]
FOEHN, (2) foehnuri, s. n. 1. Vânt cald, uscat și puternic, care bate primăvara dinspre crestele alpine ale munților din Elveția și Austria spre văi, grăbind topirea zăpezilor. 2. Uscător electric pentru păr. [Pr.: fön] – Din fr. foehn, germ. Föhn.
föhn (germ.) [pron. fön] s. n., (aparat) pl. föhnuri (föh-nuri)
foen (= foehn) s. n. (pl. foene)
FOEHN s.n. v. foen.
FOEN s.n. 1. Vânt cald și puternic care bate în munții Alpi. 2. Aparat electric pentru uscarea părului cu ajutorul unor curenți de aer cald. [Pron. fön, scris și foehn. / < fr. foehn, germ. Föhn].
FOEHN [FÖN] s. n. 1. vânt cald și uscat care bate în munții Alpi. 2. aparat electric pentru uscarea părului cu ajutorul unor curenți de aer cald. (< fr. foehm, germ. Föhn)
FOEHN [pr.: fön] ~uri n. Uscător electric pentru păr. /<fr. foehn, germ. Föhn
FOEHN (FÖHN) (cuv. germ.) [fön] s. n. 1. (METEOR.) Vânt cald, uscat și puternic, care bate primăvara dinspre crestele munților spre văi, grăbind topirea zăpezilor; este caracteristic regiunilor alpine din Elveția și Austria. În România se manifestă în masivele Făgăraș (Vântul Mare), Cindrel, Trascău etc. 2. Uscător electric de păr.

föhn dex

Intrare: föhn
foehn substantiv neutru
  • pronunție: fön
foen
foehn
foen
föhn
föhn