fâlfâitură definitie

7 definiții pentru fâlfâitură

FÂLFÂITÚRĂ, fâlfâituri, s. f. (Rar) Fâlfâire. [Pr.: -fâ-i-] – Fâlfâi + suf. -tură.
FÂLFÂITÚRĂ, fâlfâituri, s. f. (Rar) Fâlfâire. [Pr.: -fâ-i-] – Fâlfâi + suf. -tură.
FÎLFÎITÚRĂ, fîlfîituri, s. f. (Rar) Fîlfîit, fîlfîire. Se auzi în văzduh o fîlfîitură puternică și se văzu dasupra porții o namilă spăimîntătoare de vultur. POPESCU, B. III 12.
fâlfâitúră (rar) (-fâ-i-) s. f., g.-d. art. fâlfâitúrii; pl. fâlfâitúri
fâlfâitúră s. f. (sil. -fâ-i-), g.-d. art. fâlfâitúrii; pl. fâlfâitúri
FÂLFÂITÚRĂ s. v. fâlfâit.
FÎLFÎITU s. bătaie, fîlfîială, fîlfîire, fîlfîit, fluturare, fluturat, (rar) scuturare, scuturat, sfîrîitură. (~ de aripi.)

fâlfâitură dex

Intrare: fâlfâitură
fâlfâitură substantiv feminin
  • silabisire: -fâ-i-