fâșneață definitie

7 definiții pentru fâșneață

FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș1 + suf. -neață.
FÂȘNEÁȚĂ, fâșnețe, adj., s. f. (Fam.) (Fată, femeie) iute, sprintenă, neastâmpărată, vioaie. – Fâș1 + suf. -neață.
FÎȘNEÁȚĂ, fîșnețe, adj. f. (Familiar) Iute, sprintenă, neastîmpărată, vioaie. O fată fîșneață.
fâșneáță (fam.) adj. f., s. f., pl. fâșnéțe
fâșneáță adj. f., s. f., g.-d. art. fâșnéței; pl. fâșnéțe
fîșnéț n., pl. e, saŭ fîșneáță f., pl. ețe (imit. d. fîș-fîș, ca și foșnesc). Mold. Fam. Copil orĭ persoană prea mică: ce caută fîșnețele istea pe aicĭ? cine e fîșneața asta de om? V. flecușteț.
fâșneață, fâșnețe s. f. fată sau femeie sprintenă, vioaie, neastâmpărată

fâșneață dex

Intrare: fâșneață
fâșneață adjectiv feminin substantiv feminin