fâșchie sf [At: CANTEMIR, ap. CADE / Pl: ~ii / E: bg фъшкия] 1 (Mol; înv) Lichid scurs din bălegarul vitelor. 2 Loc unde se închid oile pe timpul nopții, cu scopul de a îngrășa pământul.

fî́șchie f. (turc. fyšky, ngr. fuskĭ, bg. fŭškija, sîrb. vuškija). Mold. (Cant. Div. 22). Băligar.