Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru exuberant

eshuberant, ~─â a vz exuberant
esuberant, ~─â a vz exuberant
exuberant, ~─â a [At: PONTBRIANT, D. / V: (├«nv) esu~, eshu~ / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr exub├ęrant] 1 Care dep─â╚Öe╚Öte limitele obi╚Önuite (prin cantitate, intensitate etc.) Si: ├«mbel╚Öugat, abundent, luxuriant. 2 (D. stil, d. opere de art─â etc.) Care se caracterizeaz─â prin bog─â╚Ťie (excesiv─â) de imagini, de mijloace de expresie etc. 3 Care este plin de vivacitate, ├«nsufle╚Ťire. 4 (Pex) (D. oameni) Care ├«╚Öi exteriorizeaz─â f─âr─â re╚Ťinere sentimentele (de bucurie, de satisfac╚Ťie etc.) Si: expansiv. 5-6 (D. manifest─âri, crea╚Ťii etc. ale oamenilor) Care rezult─â dintr-o stare de exuberan╚Ť─â (3-4). 7-8 (Pex) Care exprim─â exuberan╚Ť─â (3-4).
EXUBER├üNT, -─é, exuberan╚Ťi, -te, adj. 1. Care ├«╚Öi manifest─â sentimentele prin numeroase demonstra╚Ťii exterioare; foarte vioi; expansiv. 2. (Rar) Abundent, ├«mbel╚Öugat. ÔÇô Din fr. exub├ęrant, lat. exuberans, -ntis.
EXUBER├üNT, -─é, exuberan╚Ťi, -te, adj. 1. Care ├«╚Öi manifest─â sentimentele prin numeroase demonstra╚Ťii exterioare; de o mare vioiciune, foarte vioi; expansiv. 2. (Rar) Abundent, ├«mbel╚Öugat. ÔÇô Din fr. exub├ęrant, lat. exuberans, -ntis.
EXUBER├üNT, -─é, exuberan╚Ťi, -te, adj. Care ├«╚Öi manifest─â sentimentele prin demonstra╚Ťii exterioare excesive; de o vioiciune excesiv─â, expansiv. Era o scrisoare exuberant─â, ca un strig─ât de triumf ╚Öi vesel─â ca o glum─â. V. ROM. noiembrie 1953, 68. S├«nt dou─â puncte culminante contrast├«nd ├«n via╚Ťa poporului: primul e c─âs─âtoria, nunta, cu toat─â veselia ei exuberant─â, al doilea e moartea, cu toat─â durerea ei nem─ârginit─â. GHEREA, ST. CR. III 320.
exuber├ínt adj. m., pl. exuber├ín╚Ťi; f. exuber├ínt─â, pl. exuber├ínte
exuber├ínt adj. m., pl. exuber├ín╚Ťi, f. sg. exuber├ínt─â, pl. exuber├ínte
EXUBERÁNT adj. expansiv. (Om ~.)
EXUBER├üNT, -─é adj. 1. Excesiv, ├«nfl─âc─ârat ├«n manifest─ârile sentimentelor sale; foarte vioi, expansiv. 2. Abundent, ├«mbel╚Öugat. [< fr. exub├ęrant, cf. lat. exuberans].
EXUBER├üNT, -─é adj. 1. care ├«╚Öi manifest─â sentimentele prin demonstra╚Ťii exterioare, vii, excesive; expansiv. 2. abundent; luxuriant. (< fr. exub├ęrant, lat. exuberans)
EXUBER├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) (despre persoane) Care manifest─â exuberan╚Ť─â; expansiv. Caracter ~. 2) Care se caracterizeaz─â prin abunden╚Ť─â. Vegeta╚Ťie ~t─â. /<fr. exub├ęrant, lat. exuberans, ~ntis
exuberant a. prea abundant.
*exuber├ínt, -─â adj. (lat. ex├║berans, -├íntis). Foarte abundant, bu─şac: vegeta╚Ťiune exuberant─â. Adv. ├Än mod exuberant.
EXUBERANT adj. expansiv. (Om ~.)

Exuberant dex online | sinonim

Exuberant definitie

Intrare: exuberant
exuberant adjectiv
eshuberant
esuberant