extrudare sf vz extrudere

extrudere sf [At: LM / V: ~dare / Pl: ~ri / E: extrude] Extruziune (1).

EXTRUDÁRE, extrudări, s. f. Procedeu de prelucrare a materialelor (metale, mase plastice) prin deformare plastică, constând în trecerea forțată a materialului, supus unei forțe de compresiune, printr-o matriță de formă adecvată; extruziune. – Cf. fr. extrusion.

EXTRUDÁRE, extrudări, s. f. Procedeu de prelucrare a materialelor (metale, mase plastice) prin deformare plastică, constând în trecerea forțată a materialului, supus unei forțe de compresiune, printr-o matriță de formă adecvată; extruziune. – Cf. fr. extrusion.

extrudáre s. f., g.-d. art. extrudắrii; pl. extrudắri

extrudáre s. f., g.-d. art. extrudării; pl. extrudări

extrudér s. n., pl. extrudére

EXTRUDÁRE s. (TEHN.) v. extruziune.

EXTRUDÁRE s.f. Procedeu de prelucrare la cald a metalelor și maselor plastice cu ajutorul unei prese și al unei filiere cu un profil dat; extruziune. [După fr. extrudage].

extrudáre s. f. Procedeu de prelucrare a metalelor și maselor plastice prin deformare cu ajutorul unei prese și al unei filiere cu un profil dat; extruziune (2). (< extruda)

extrudér s. n. Aparat folosit pentru extrudare. (< germ. Extruder)

EXTRUDARE s. (TEHN.) extruziune. (~ a unui metal.)

extrúder s. n. (tehn.) Aparat pentru extrudare (trecerea forțată a unui material printr-o matriță, pentru a-i conferi forma dorită) ◊ „[...] s-a trecut la producția de mașini de injectare și extrudere pentru mase plastice [...] Aceste mașini sunt folosite în producția de furtunuri, platbande, tuburi, izolații pentru cabluri etc.” R.l. 27 IX 84 p. 5 (din extrudare)