Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru extr─âdare

estr─âda v vz extr─âda
estr─âdare sf vz extr─âdare
extr─âda vt [At: HASDEU, I. V. 16 / V: (├«nv) est~ / Pzi: ~dez / E: fr extrader] (C. i. persoane urm─ârite sau condamnate) A preda altui stat, la cerere, ├«n condi╚Ťiile prev─âzute de conven╚Ťiile interna╚Ťionale.
extr─âdare sf [At: CALENDAR (1861), 24/4 / V: (├«nv) est~ / Pl: ~d─âri / E: extr─âda] Predare c─âtre alt stat a unei persoane urm─ârite sau condamnate, ├«n condi╚Ťiile prev─âzute de lege Si: extr─âdat1.
EXTR─éD├ü, extr─âdez, vb. I. Tranz. A preda pe cineva urm─ârit sau condamnat altui stat, la cerere, ├«n condi╚Ťiile prev─âzute de conven╚Ťiile interna╚Ťionale; a s─âv├ór╚Öi o extr─âdare. ÔÇô Din fr. extrader.
EXTR─éD├üRE, extr─âd─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a extr─âda ╚Öi rezultatul ei; predare de c─âtre un stat altui stat a unui infractor care se g─âse╚Öte pe teritoriul s─âu, spre a fi judecat sau spre a-╚Öi executa pedeapsa. ÔÇô V. extr─âda.
EXTR─éD├ü, extr─âdez, vb. I. Tranz. A preda pe cineva urm─ârit sau condamnat altui stat, la cerere, ├«n condi╚Ťiile prev─âzute de conven╚Ťiile interna╚Ťionale; a s─âv├ór╚Öi o extr─âdare. ÔÇô Din fr. extrader.
EXTR─éD├üRE, extr─âd─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a extr─âda ╚Öi rezultatul ei; predare de c─âtre un stat altui stat a unui infractor care se g─âse╚Öte pe teritoriul s─âu, spre a fi judecat sau spre a-╚Öi executa pedeapsa. ÔÇô V. extr─âda.
EXTR─éD├ü, extr─âdez, vb. I. Tranz. A preda altui stat, la cerere, ├«n condi╚Ťiile prev─âzute de conven╚Ťii, acorduri etc., o persoan─â aflat─â pe teritoriul statului care pred─â, urm─ârit─â sau condamnat─â ├«n ╚Ťara ├«ndrept─â╚Ťit─â a cere predarea.
EXTR─éD├üRE, extr─âd─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a extr─âda. Cerere de extr─âdare.
extrădá (a ~) vb., ind. prez. 3 extrădeáză
extrădáre s. f., g.-d. art. extrădắrii; pl. extrădắri
extr─âd├í vb., ind. prez. 1 sg. extr─âd├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. extr─âde├íz─â
extr─âd├íre s. f. Ôćĺ tr─âdare
EXTR─éD├ü vb. I. tr. A preda, la cerere, un str─âin care s-a f─âcut vinovat de o crim─â sau de un delict statului c─âruia ├«i apar╚Ťine sau care ├«l cere. [< fr. extrader].
EXTR─éD├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a extr─âda. [< extr─âda].
EXTR─éD├ü vb. tr. a preda, la cerere, pe un infractor statului c─âruia ├«i apar╚Ťine sau care ├«l revendic─â. (< fr. extrader)
A EXTR─éD├ü ~├ęz tranz. (criminali, condamna╚Ťi) A preda la cererea statului fa╚Ť─â de care s-a f─âcut vinovat (├«n conformitate cu conven╚Ťiile interna╚Ťionale). /<fr. extrader
extradare f. 1. ac╚Ťiunea de a preda unui guvern str─âin, care ├«l reclam─â, pe unul din na╚Ťionalii s─âi acuza╚Ťi de o crim─â: extradarea refugia╚Ťilor politici.
*extrad├íre f. Ac╚Ťiunea de a extrada. ÔÇô ╚śi extr─âdare (dup─â tr─âdez).
*extrad├ęz v. tr. (fr. extrader, d. lat. ex, afar─â, ╚Öi tr├ídere, a preda. V. tradez). Preda┼ş un vinovat guvernulu─ş de care depinde ╚Öi care-l reclam─â. ÔÇô ╚śi extr─âdez (dup─â tr─âdez).
*extr─âd├ęz, V. extradez.

Extr─âdare dex online | sinonim

Extr─âdare definitie

Intrare: extr─âda
extr─âda verb grupa I conjugarea a II-a
estr─âda
Intrare: extr─âdare
extr─âdare substantiv feminin
estr─âdare