estirpator, ~oare a vz extirpator

extirpator, ~oare [At: COSTINESCU / V: (înv) est~ (A și: extirpator[1]) / Pl: ~i, ~oare / E: extirpa + -tor] 1 sn Mașină agricolă folosită la dezrădăcinarea sau tăierea buruienilor răsărite după arătură Si: (înv) stirpitor, (îvp) hâlcea, plug. 2-3 smf, a (Persoană) care extirpă (1). modificată

EXTIRPATÓR, -OÁRE, extirpatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care extirpă. 2. S. n. Mașină agricolă care servește la distrugerea rădăcinilor buruienilor și la afânarea stratului superficial al solului. – Din fr. extirpateur, lat. extirpator.

EXTIRPATÓR, -OÁRE, extirpatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care extirpă. 2. S. n. Mașină agricolă care servește la distrugerea rădăcinilor buruienilor și la afânarea stratului superficial al solului. – Din fr. extirpateur, lat. extirpator, -oris.

EXTIRPATÓR, extirpatoare, s. n. Unealtă agricolă acționată mecanic, care servește la reafînarea superficială a solului și distrugerea buruienilor răsărite după arătură.

extirpatór1 adj. m., pl. extirpatóri; f. sg. și pl. extirpatoáre

extirpatór2 s. n., pl. extirpatoáre

extirpatór adj. m., pl. extirpatóri; f. sg. și pl. extirpatoáre

extirpatór s. n., pl. extirpatoáre

EXTIRPATÓR s. v. cultivator.

EXTIRPATÓR, -OÁRE adj. Care extirpă, care scoate. // s.n. Unealtă mecanică care servește la smulgerea buruienilor dintr-un teren de cultură și la reafânarea superficială a solului. [Cf. fr. extirpateur].

EXTIRPATÓR, -OÁRE I. adj. care extirpă. II. s. n. cultivator pentru extirparea buruienilor dintr-un teren de cultură și la afânarea solului. (< fr. extirpateur, lat. extirpator)

EXTIRPATÓR ~oáre n. Mașină agricolă folosită pentru distrugerea buruienilor și afânarea solului. /<fr. extirpateur, lat. extirpator, ~oris

extirpator n. unealtă agricolă ce taie rădăcinile buruienilor.

*extirpatór, -oáre adj. Care extirpează. S. n., pl. oare. Instrument de extirpat buruĭenele.

extirpator s. v. CULTIVATOR.