extinctor definitie

13 definiții pentru extinctor

extinctor, ~oare [At: LTR / Pl: ~i, ~oare / E: fr extincteur, lat extinctor, -oris] 1 a Care are proprietatea de a stinge. 2 sn Aparat pentru stingerea incendiilor Si: stingător.
EXTINCTÓR, -OÁRE, extinctori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care are proprietatea de a stinge. 2. S. n. Aparat care servește la stingerea incendiilor; stingător. – Din fr. extincteur, lat. extinctor.
EXTINCTÓR, -OÁRE, extinctori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care are proprietatea de a stinge. 2. S. n. Aparat care servește la stingerea incendiilor; stingător. – Din fr. extincteur, lat. extinctor, -oris.
EXTINCTÓR, -OÁRE, extinctori, -oare, adj. (Despre substanțe, aparate etc.) Care are proprietatea de a stinge. Lichid extinctor. ♦ (Substantivat, n.) Aparat prevăzut cu un dispozitiv special și încărcat cu un lichid pentru stingerea incendiilor; stingător. În cadrul măsurilor de protecție contra incendiilor fiecare instituție trebuie să aibă unul sau mai multe extinctoare.
extinctór1 (-tinc-tor) adj. m., pl. extinctóri; f. sg. și pl. extinctoáre
extinctór2 (-tinc-tor) s. n., pl. extinctoáre
extinctór adj. m. (sil. -tinc-), pl. extinctóri; f. sg. și pl. extinctoáre
extinctór s. n. (sil. -tinc-), pl. extinctoáre
EXTINCTÓR s. v. stingător.
EXTINCTÓR, -OÁRE adj., s.n. (Aparat) pentru stingerea incendiilor; stingător. [< fr. extincteur].
EXTINCTÓR, -OÁRE I. adj. care are proprietatea de a stinge. II. s. n. stingător de incendii. (< fr. extincteur, lat. extinctor)
EXTINCTÓR ~oáre n. Aparat pentru stingerea incendiilor; stingător. [Sil. ex-tinc-tor] /<fr. extincteur, lat. extinctor, ~oris
EXTINCTOR s. stingător. (~ de incendii.)

extinctor dex

Intrare: extinctor
extinctor adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -tinc-