expozeu definitie

11 definiții pentru expozeu

expozeu sn [At: REBREANU, R. II, 23 / Pl: ~uri / E: fr exposé] Expunere sistematică și amănunțită a unor fapte, întâmplări etc. Si: dare de seamă, raport.
EXPOZÉU, expozeuri, s. n. Prezentare dezvoltată, amănunțită și sistematică, expusă oral sau scris, a unor fapte, a unei situații, a unor idei etc.; dare de seamă, expunere. – Din fr. exposé.
EXPOZÉU, expozeuri, s. n. Prezentare dezvoltată, amănunțită și sistematică, expusă oral sau scris, a unor fapte, a unei situații, a unor idei etc.; dare de seamă, expunere. – Din fr. exposé.
EXPOZÉU, expozeuri, s. n. Prezentare dezvoltată și sistematică a unor fapte, a unei situații etc.; expunere, dare de seamă. Să faci un expozeu complet al stării în care se găsește armata. CAMIL PETRESCU, T. II 432. Herdelea, ca să scape de vorbăria lui, se scuză că trebuie să meargă acasă, că vine de pe drum, dar tînărul Mendelson îl întovărăși pînă în fața porții și nu-l slăbi pînă nu-și termină expozeul. REBREANU, R. II 23.
expozéu s. n., art. expozéul; pl. expozéuri
expozéu s. n., art. expozéul; pl. expozéuri
EXPOZÉU s. v. expunere.
EXPOZÉU s.n. Expunere detaliată și sistematică a unei situații, a unor fapte etc.; dare de seamă, expunere. [< fr. exposé].
EXPOZÉU s. n. expunere detaliată și sistematică a unei situații, a unor fapte etc.; dare de seamă. (< fr. exposé)
EXPOZÉU ~ri n. Expunere amănunțită și sistematică a unor fapte, situații sau idei. /<fr. exposé
EXPOZEU s. expunere. (~ a fost urmărit cu interes.)

expozeu dex

Intrare: expozeu
expozeu substantiv neutru