explodare definitie

2 intrări

26 definiții pentru explodare

esploda v vz exploda
exploada[1] v vz exploda
exploda [At: GM (1854), 3403/59 / V: (rar) ~loada[1], (îvr) esp~, (nob) ~oza / Pzi: ~dez / E: it esplodere, lat explodere] 1 vi (D. explozivi, proiectile, reactoare nucleare, vase etc.) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, degajând brusc căldură și gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic. 2 vt A provoca o explozie. 3 vi (D. aparate cu gaze sub presiune) A se sfărâma datorită creșterii peste limite a presiunii interioare. 4 vi (D. mine, proiectile, grenade etc.) A se distruge, a se preface în bucăți în urma exploziei (1) încărcăturii Si: a face explozie (4). 5 (D. vulcani) A erupe brusc. 6 vi (Fig; d. persoane) A se exterioriza brusc și zgomotos (prin vorbe, fapte, acțiuni) Si: a izbucni. modificată
explodare sf [At: POLIZU / Pl: ~dări / E: exploda] 1 Descompunere violentă a explozivilor, proiectilelor, reactoarelor etc. sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, degajând brusc căldură și gaze sub presiune care produc zguduiri, bubuituri și efectuare rapidă de lucru mecanic Si: explodat1 (1). 2 Provocare a unei explozii în mod accidental (datorită manipulării greșite a explozivilor, a aparatelor care funcționează cu gaze sub o presiune etc.) sau intenționat, prin mijloace adecvate, în scopul realizării unei distrugeri Si: explodat1 (2). 3 Sfărâmare a aparatelor cu gaze sub presiune, din cauza creșterii peste limită a presiunii interioare Si: explodat1 (3). 4 Dezintegrare a minelor, proiectilelor etc. în urma exploziei (1) Si: explodat1 (4). 5 Erupție bruscă a vulcanilor Si: explodat1 (5). 6 (Fig; rar) Exteriorizare bruscă și zgomotoasă a sentimentelor unor persoane Si: explodat1 (6). 7 Dislocare a unui masiv de rocă, de zidărie etc. cu ajutorul unui exploziv Si: explodat1 (7), împușcare, pușcare. corectată
exploza v vz exploda
EXPLODÁ, explodez, vb. I. Tranz. 1. (Despre explozive, proiectile, reactoare nucleare, vase etc.; la pers. 3) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, dezvoltând brusc căldură și gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic; a face explozie. ♦ Tranz. A provoca o explozie. ♦ (Despre aparate care funcționează cu gaze sub presiune) A se sfărâma din cauza presiunii interioare. 2. (Despre vulcani) A erupe brusc, a expulza lavă, bombe vulcanice, gaze etc. 3. Fig. A interveni brusc și violent în discuție; a izbucni. – Din it. esplodere, lat. explodere. Cf. fr. exploser.
EXPLODÁRE, explodări, s. f. Acțiunea de a exploda și rezultatul ei; explozie. – V. exploda.
EXPLODÁ, explodez, vb. I. Tranz. 1. (Despre explozive, proiectile, reactoare nucleare, vase etc.; la pers. 3) A se descompune violent sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, dezvoltând brusc căldură și gaze sub presiune, care produc zguduituri, bubuituri puternice și efectuare rapidă de lucru mecanic; a face explozie. ♦ Tranz. A provoca o explozie. ♦ (Despre aparate care funcționează cu gaze sub presiune) A se sfărâma datorită presiunii interioare. 2. (Despre vulcani) A erupe brusc, a expulza lavă, bombe vulcanice, gaze etc. 3. Fig. A interveni brusc și violent în discuție; a izbucni. – Din it. esplodere, lat. explodere. Cf. fr. exploser.
EXPLODÁRE, explodări, s. f. Acțiunea de a exploda și rezultatul ei; explozie. – V. exploda.
EXPLODÁ, explodez, vb. I. Intranz. 1. (Despre o materie explozivă) A se descompune violent sub acțiuni termice sau mecanice, cu producere bruscă de căldură și dezvoltare de gaze sub mare presiune, care produc zguduituri și bubuituri puternice. Nitroglicerina explodează ușor. ♦ (Despre obuze, proiectile, mine etc.) A se sparge, a sări în aer prin aprinderea încărcăturii de explozibil; a face explozie. Aviația ajunsese deasupra lor. Una după alta. bombele șuierau și explodau, încadrîndu-i. CAMILAR, N. I 435. Au rămas... pogoane întregi de pămînt nelucrat, sterp de 18 ani, răscolit de obuze – așa cum au explodat. SAHIA, N. 17. ◊ Fig. Dînd muguri milioane, fără șoapte, Pădurile au explodat azi-noapte. JEBELEANU, P. 30. ♦ (Despre aparate care funcționează cu gaze sub presiune) A sări în aer, a se sfărîma datorită presiunii interioare. Buteliile de gaze lichefiate pot exploda dacă sînt ținute lîngă foc. ♦ (Despre gaze) A țîșni brusc în cursul unei erupții vulcanice. 2. Fig. A interveni în discuție brusc, pe neașteptate; a izbucni. Baloleanu se uită perplex o fracțiune de secundă, apoi explodă cu o indignare amicală. REBREANU, R. I 251.
EXPLODÁRE, explodări, s. f. Acțiunea de a exploda.
explodá (a ~) vb., ind. prez. 3 explodeáză
explodáre s. f., g.-d. art. explodắrii; pl. explodắri
explodá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. explodeáză
explodáre s. f., g.-d. art. explodării; pl. explodări
EXPLODÁ vb. 1. a detona. (Dinamita ~.) 2. a se sparge. (Un proiectil a ~ în aer.) 3. a plesni, a pocni. (Ce-a ~?)
EXPLODÁRE s. 1. detonare. (~ dinamitei.) 2. spargere. (~ unui proiectil.)
ESPLODÁ vb. I. v. exploda.
EXPLODÁ vb. I. intr. 1. (Despre explozivi, proiectile etc.) A face explozie. ♦ (Despre aparate) A sări în aer, a se sfărâma datorită presiunii interioare. ♦ (Despre gaze) A izbucni (într-o erupție). 2. (Fig.) A izbucni, a răbufni într-o discuție. [Var. esploda vb. I. / < lat. explodere, cf. fr. exploser].
EXPLODÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a exploda. [< exploda].
EXPLODÁ vb. intr. 1. (despre explozive, proiectile) a face explozie. 2. (despre aparate) a se sfărâma datorită presiunii interioare. 3. (despre gaze) a izbucni (într-o erupție). 4. (fig.) a izbucni, a răbufni. (< lat. explodere)
A EXPLODÁ ~éz 1. intranz. 1) (despre explozii, proiectile, gaze etc.) A produce explozie. 2) (despre instalații, substanțe explozive) A se sfărâma sub acțiunea presiunii interne; a sări în aer. 3) (despre vulcani) A erupe brusc. 4) fig. (despre persoane) A interveni brusc și violent într-o discuție; a izbucni. 2. tranz. (bombe, proiectile etc.) A face să producă explozie. [Sil. ex-plo-da] /<lat. explodere
explodà v. a face explozie.
*explodéz v. intr. (după fr. exploser, d. lat. explódere, explosum. V. aplaus, plauzibil). Izbucnesc, bufnesc, fac exploziune.
EXPLODA vb. 1. a detona. (Dinamita ~.) 2. a se sparge. (Un proiectil a ~ în aer.) 3. a plesni, a pocni. (Ce-a ~?)
EXPLODARE s. 1. detonare. (~ dinamitei.) 2. spargere. (~ unui proiectil.)

explodare dex

Intrare: exploda
exploda verb grupa I conjugarea a II-a
esploda verb grupa I conjugarea a II-a
exploada
exploza
Intrare: explodare
explodare substantiv feminin