Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru experimentalism

experimentalism sns [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1972, nr. 24, 29/2 / E: eg experimentalism] Folosire a experimentului ca principal mijloc artistic sau de cunoaștere.
EXPERIMENTAL├ŹSM s. n. Folosire a experimentului, a documentului ca principal mijloc de cunoa╚Ötere, de crea╚Ťie. ÔÇô Din engl. experimentalism.
EXPERIMENTAL├ŹSM s. n. Folosire a experimentului, a documentului ca principal mijloc de cunoa╚Ötere, de crea╚Ťie. ÔÇô Din engl. experimentalism.
experimental├şsm s. n.
EXPERIMENTAL├ŹSM s.n. Folosire a experimentului ca principal mijloc euristic. [Cf. engl. experimentalism].
EXPERIMENTAL├ŹSM s. n. folosire a experimentului, a documentului ca mijloc de cunoa╚Ötere, de crea╚Ťie. (< engl. experimentalism)
experimental├şsm s. n. Folosire a experimentului ca principal mijloc artistic ÔŚŐ ÔÇ×[...] angajarea direct─â a discursului ├«n formulele diversificate ale unui experimentalism lucid, ca unica form─â ┬źestetic─â┬╗ acceptat─â de participare la exprimarea poeticului [...]ÔÇŁ Luc. 4 II 84 p. 7 (cf. engl. experimentalism; DN3)

Experimentalism dex online | sinonim

Experimentalism definitie

Intrare: experimentalism
experimentalism substantiv neutru