exortativ definitie

6 definiții pentru exortativ

essortativ, ~ă a vz exortativ
exortativ, ~ă a [At: LM / V: (înv) esso~ / Pl: ~i, ~e / E: fr exhortatif, lat exhortativus] (Liv) Care îndeamnă, înflăcărează (prin cuvinte) o persoană sau o colectivitate.
EXORTATÍV, -Ă, exortativi, -e, adj. (Livr.) Care înflăcărează, îndeamnă (prin cuvinte) o persoană sau o colectivitate. – Din fr. exhortatif.
EXORTATÍV, -Ă, exortativi, -e, adj. (Livr.) Care înflăcărează, îndeamnă (prin cuvinte) o persoană sau o colectivitate. – Din fr. exhortatif.
exortatív adj. m., pl. exortatívi; f. sg. exortatívă, pl. exortatíve
EXORTATÍV, -Ă adj. care exortează. (< fr. exhortatif)

exortativ dex

Intrare: exortativ
exortativ adjectiv
essortativ