Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru exhumare

exhuma vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: exhum, ~mez / E: fr exhumer, lat exhumare] (C.i. un cadavru sau osemintele) A dezgropa.
exhumare sf [At: SCRIBAN, D. 482 / Pl: ~m─âri / E: exhuma] 1 (Rar) Dezgropare a unui cadavru sau a unor oseminte Si: exhuma╚Ťie (1). 2 (Glg) Dezvelire a unor forme de relief mai vechi de sub o cuvertur─â de roci mai noi, erodate Si: exhuma╚Ťie (2).
EXHUM├ü, exhumez, vb. I. Tranz. A dezgropa osemintele unui mort, a deshuma un cadavru. ÔÇô Din fr. exhumer, lat. exhumare.
EXHUM├üRE, exhum─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a exhuma ╚Öi rezultatul ei; dezgropare. ÔÇô V. exhuma.
EXHUM├ü, exhumez, vb. I. Tranz. (Rar) A dezgropa osemintele unui mort, a deshuma un cadavru. ÔÇô Din fr. exhumer, lat. exhumare.
EXHUM├üRE, exhum─âri, s. f. (Rar) Ac╚Ťiunea de a exhuma ╚Öi rezultatul ei; dezgropare. ÔÇô V. exhuma.
EXHUMÁ, exhumez, vb. I. Tranz. (Rar) A dezgropa osemintele unui mort.
EXHUM├üRE, exhum─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a exhuma.
exhumá (a ~) vb., ind. prez. 3 exhumeáză
exhumáre s. f., g.-d. art. exhumắrii; pl. exhumắri
exhum├í vb., ind. prez. 1 sg. exhum├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. exhume├íz─â
exhumáre s. f., g.-d. art. exhumării; pl. exhumări
EXHUMÁ vb. v. deshuma.
EXHUMÁRE s. v. deshumare.
A exhuma Ôëá a ├«nhuma, a ├«nmorm├ónta, a ├«ngropa
Exhumare Ôëá astrucare
EXHUM├ü vb. I. tr. A dezgropa, a deshuma un cadavru. [P.i. 3,6 -meaz─â. / < fr. exhumer, cf. lat. ex ÔÇô afar─â, humus ÔÇô p─âm├ónt].
EXHUM├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a exhuma ╚Öi rezultatul ei; exhuma╚Ťie. ÔÖŽ (Geol.) Dezvelire a unor forme de relief mai vechi de sub o cuvertur─â de roci mai noi, erodate. [< exhuma].
EXHUMÁ vb. tr. 1. a deshuma. 2. a dezveli, prin eroziune, forme de relief mai vechi, de sub o cuvertură de roci mai noi. (< fr. exhumer, lat. exhumare)
A EXHUM├ü ~├ęz tranz. (cadavre, oseminte) A scoate din morm├ónt; a dezgropa; a deshuma. /<fr. exhumer, lat. exhumare
*exhuma╚Ťi├║ne f. (d. exhumez). Ac╚Ťiunea de a exhuma. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ma─ş des -├íre.
*exhum├ęz v. tr. (dup─â in-humez). Dezgrop, dezmorm├«ntez.
EXHUMA vb. a deshuma, a dezgropa, (înv. și reg.) a dezmormînta. (A ~ un mort.)
EXHUMARE s. deshumare, dezgropare, dezgropat. (~ unui mort.)
EXHUM├üRE (dup─â fr. exhumation) s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a exhuma. 2. (GEOL.) Apari╚Ťia la suprafa╚Ť─â, prin eroziune diferen╚Ťial─â, a unei forme de relief acoperit─â de depozite mai pu╚Ťin rezistente. Fenomenul este frecvent ├«n zonele marginale ale masivelor hercinice.

Exhumare dex online | sinonim

Exhumare definitie

Intrare: exhuma
exhuma verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: exhumare
exhumare substantiv feminin