exhuma definitie

13 definiții pentru exhuma

exhuma vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: exhum, ~mez / E: fr exhumer, lat exhumare] (C.i. un cadavru sau osemintele) A dezgropa.
EXHUMÁ, exhumez, vb. I. Tranz. A dezgropa osemintele unui mort, a deshuma un cadavru. – Din fr. exhumer, lat. exhumare.
EXHUMÁ, exhumez, vb. I. Tranz. (Rar) A dezgropa osemintele unui mort, a deshuma un cadavru. – Din fr. exhumer, lat. exhumare.
EXHUMÁ, exhumez, vb. I. Tranz. (Rar) A dezgropa osemintele unui mort.
exhumá (a ~) vb., ind. prez. 3 exhumeáză
exhumá vb., ind. prez. 1 sg. exhuméz, 3 sg. și pl. exhumeáză
EXHUMÁ vb. v. deshuma.
A exhuma ≠ a înhuma, a înmormânta, a îngropa
EXHUMÁ vb. I. tr. A dezgropa, a deshuma un cadavru. [P.i. 3,6 -mează. / < fr. exhumer, cf. lat. ex – afară, humus – pământ].
EXHUMÁ vb. tr. 1. a deshuma. 2. a dezveli, prin eroziune, forme de relief mai vechi, de sub o cuvertură de roci mai noi. (< fr. exhumer, lat. exhumare)
A EXHUMÁ ~éz tranz. (cadavre, oseminte) A scoate din mormânt; a dezgropa; a deshuma. /<fr. exhumer, lat. exhumare
*exhuméz v. tr. (după in-humez). Dezgrop, dezmormîntez.
EXHUMA vb. a deshuma, a dezgropa, (înv. și reg.) a dezmormînta. (A ~ un mort.)

exhuma dex

Intrare: exhuma
exhuma verb grupa I conjugarea a II-a