eshibițiune sf vz exhibiție

esibițiune sf vz exhibiție

exhibiție sf [At: LM / V: exi~, (înv) ~iune, exibițiune, eshibițiune, esibițiune / P: ex-hi~ / Pl: ~ii / E: fr exhibition, lat exhibitio, -onis) 1 Prezentare ostentativă (a ceva) în public Si: etalare. 2 (Ccr) Gest exagerat Si: extravaganță, exhibare. 3 (Înv) Prezentare a unui act, a unui document etc. în fața unei autorități. 4 (Lpl) Figuri acrobatice (sau jonglerii) prezentate într-un spectacol de circ.

exhibițiune sf vz exhibiție

exibiție sf vz exhibiție

exibițiune sf vz exhibiție

EXHIBÍȚIE, exhibiții, s. f. Faptul de a arăta ceva în public (în mod ostentativ), etalare, expunere ostentativă. ♦ (La pl.) Jonglerii, scamatorii (la circ). [Var.: exhibițiúne s. f.] – Din fr. exhibition, lat. exhibitio, -onis.

EXHIBIȚIÚNE s. f. v. exhibiție.

EXHIBÍȚIE, exhibiții, s. f. Faptul de a arăta ceva în public (în mod ostentativ), etalare, expunere ostentativă. ♦ (La pl.) Jonglerii, scamatorii (la circ). [Var.: exhibițiúne s. f.] – Din fr. exhibition, lat. exhibitio, -onis.

EXHIBIȚIÚNE s. f. v. exhibiție.

EXHIBÍȚIE, exhibiții, s. f. Faptul de a arăta ceva în fața publicului (de obicei în mod ostentativ, demonstrativ); faptul de a (se) da în spectacol; expunere, etalare. Fiindcă el, ca tată, e răspunzător de sănătatea sufletească a lui Apostol, interzise pe viitor asemenea exhibiții. REBREANU, P. S. 35. – Variantă: exhibițiúne (pronunțat -ți-u-) (CARAGIALE, O. VII 233) s. f.

EXHIBIȚIÚNE s. f. v. exhibiție.

exhibíție (-ți-e) s. f., art. exhibíția (-ți-a), g.-d. art. exhibíției; pl. exhibíții, art. exhibíțiile (-ți-i-)

exhibíție s. f. (sil. -ți-e), art. exhibíția (sil. -ți-a), g.-d. art. exhibíției; pl. exhibíții, art. exhibíțiile (sil. -ți-i-)

EXHIBÍȚIE s. v. etalare. (~ toaletelor.)

EXHIBÍȚIE s.f. Etalare, expunere, arătare ostentativă a ceva. ♦ (la pl.) Jonglerii de circ. [Pron. ecs-hi-bi-ți-e, var. eschibiție, exchibiție, exhibițiune s.f. / cf. fr. exhibition, lat. exhibitio].

EXHIBIȚIÚNE s.f. v. exhibiție.

EXHIBÍȚIE s. f. 1. etalare, expunere ostentativă în public a ceva. 2. (pl.) jonglerii de circ. (< fr. exhibition, lat. exhibitio)

EXHIBÍȚIE ~i f. 1) Expunere demonstrativă a unor lucruri în public, pentru a trezi admirația. 2) la pl. Jonglerii la circ. [G.-D. exhibiției] /<fr. exhibition, lat. exhibitio, ~onis

exibiți(un)e f. arătare în public.

*exhibițiúne și exi- f. (lat. ex-hibítio, -ónis. V. prohibițiune, debitor). Acțiunea de a exiba, expozițiune de monștri saŭ de obĭecte curioase. – Și -íție. V. barnum.

EXHIBIȚIE s. etalare. (~ toaletelor.)