exemplu definitie

15 definiții pentru exemplu

exemplu sn [At: AAT 14r / V: (îrg) eze~, (înv) ese~, (reg) exăm~, (îvr) esempru (Pl: ~ri) / P: eg-zem~ / Pl: ~le și (înv) ~ri / E: fr exemple, lat exemplum] 1 Caz sau fapt tipic care întrunește caracteristicile unei categorii întregi, citat pentru a lămuri o idee, o demonstrație etc. Si: mostră. 2 (Spc) Text sau pasaj dintr-un text, care este citat pentru a ilustra o regulă gramaticală, o explicație filologică sau stilistică. 3 (Îlav) De (sau spre, înv, pentru) ~ Se spune atunci când urmează să ilustrăm o idee, o teorie, o regulă etc. printr-un exemplu (1-2) Si: bunăoară, de pildă. 4 (Îvr) Lucru asemănător sau comparabil cu acela la care ne referim. 5 (Înv; îla) Fără ~ Fără precedent. 6 (Îal) Fără seamăn. 7 Faptă sau persoană care poate servi drept model Si: pildă. 8-9 (Îe) A da (sau a fi) ~ A da sau a constitui un model demn de urmat. 10 (Îe) A urma ~l (cuiva) sau a lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept) ~ A imita pe cineva sau ceva. 11-12 (Îe) A (se) da (de sau ca) ~ A (se) atrage atenția asupra unei persoane, a unei acțiuni etc., care poate servi ca model 13-14 (Îae) A se pune în evidență. 15 Persoană care, prin calitățile sale, poate servi drept model Si: (rar) exemplar1 (2). 16 Faptă care poate servi drept avertisment Si: lecție. 17 (Pex) Pedeapsă.
EXÉMPLU, exemple, s. n. 1. Ceea ce servește drept model, ceea ce servește pentru a ilustra ceva; persoană care, prin calitățile sale, poate servi drept model; pildă. ◊ Expr. A da (sau a fi) exemplu = a se purta astfel încât să trezească și în alții dorința de a-l imita, a constitui un model demn de urmat. A da de (sau ca) exemplu = a atrage atenția asupra unor persoane, a unor lucruri etc., pentru a îndemna pe alții să le imite. A urma exemplul (cuiva) sau a lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept) exemplu = a imita (pe cineva sau ceva). 2. Caz sau fapt tipic care întrunește caracteristicile unei categorii întregi, citat pentru a lămuri, a sprijini o idee, o demonstrație. ◊ Loc. adv. De exemplu = de pildă, bunăoară. [Pr.: eg-zem-] – Din fr. éxemple, lat. exemplum.
EXÉMPLU, exemple, s. n. 1. Ceea ce servește drept model, ceea ce servește pentru a ilustra ceva; persoană care, prin calitățile sale, poate servi drept model; pildă. ◊ Expr. A da (sau a fi) exemplu = a se purta astfel încât să trezească și în alții dorința de a-l imita, a constitui un model demn de urmat. A da de (sau ca) exemplu = a atrage atenția asupra unor persoane, a unor lucruri etc., pentru a îndemna pe alții să le imite. A urma exemplul (cuiva) sau a lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept) exemplu = a imita (pe cineva sau ceva). 2. Caz sau fapt tipic care întrunește caracteristicile unei categorii întregi, citat pentru a lămuri, a sprijini o idee, o demonstrație. ◊ Loc. adv. De exemplu = de pildă, bunăoară. [Pr.: eg-zem-] – Din fr. éxemple, lat. exemplum.
EXÉMPLU, exemple, s. n. 1. Acțiune, faptă care servește de pildă, de model; persoană care, prin calitățile pe care le întrunește, poate fi sau trebuie urmată. Marele exemplu însuflețitor al construirii unei vieți noi, minunate, în țările lagărului socialismului, exercită o înrîurire imensă asupra celor mai largi mase populare din lumea întreagă și stîrnește admirația lor sinceră. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2623. ◊ Expr. A da (sau a fi) exemplu = a te purta în așa fel încît să trezești admirația celorlalți și dorința de a te imita; a fi model de urmat. A fi exemplu de respectare a legalității populare, a nu îngădui nimănui nici un fel de abuz sau încălcare a legilor statului și hotărîrilor guvernului – constituie datoria de căpetenie a organelor de stat. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2630. [Miron Costin] a cinstit știința și a dat frumosul exemplu în acele triste timpuri, pierzîndu-și viața pentru binele omenirii. BĂLCESCU, O. I 183. A da de (sau ca) exemplu = a atrage atenția asupra unor persoane, unor lucruri, unor acțiuni etc. pentru a îndemna pe alții să le imite. A urma exemplul (cuiva) sau a lua (pe cineva sau ceva) de (sau drept) exemplu = a imita (pe cineva sau ceva). 2. Caz sau fapt tipic care întrunește caracteristicile unei categorii întregi (și care se citează pentru a sprijini o teorie, o regulă, o demonstrație etc.). V. ilustrare. Putem găsi exemple din care se arată clar că zbuciumul luptelor politice a ajutat mult pe unii poeți, ca poeți. CARAGIALE, O. III 282. ◊ Loc. adv. De exemplu (întrebuințat atunci cînd se anunță sau se cere ilustrarea concretă a celor spuse) = de pildă, bunăoară.
exémplu [x pron. gz] s. n., art. exémplul; pl. exémple
exémplu s. n. [x pron. gz], art. exémplul; pl. exémple
EXÉMPLU s. 1. model, pildă, (înv.) chip, mostră, paradigmă, pilduire, (înv. fig.) oglindă. (A da ceva ca ~; e un ~ de corectitudine.) 2. v. mostră. 3. v. exemplificare.
EXÉMPLU s.n. 1. Acțiune care poate servi de model; pildă. ♦ Persoană care întrunește toate calitățile pentru a putea fi imitată; model. 2. Caz, fapt cu anumite caractere tipice, simptomatice care este citat pentru a lămuri, a sprijini o idee, o demonstrație etc. 3. Pedeapsă; întâmplare care poate servi ca învățătură de minte, ca pildă. [Pron. eg-zem-, pl. -le, -luri. / cf. lat. exemplum, fr. exemple].
EXÉMPLU s. n. 1. acțiune care poate servi de model; pildă. ◊ persoană care întrunește toate calitățile pentru a putea fi imitată; model. 2. caz, fapt cu anumite caractere tipice, simptomatice, care este citat pentru a lămuri, a sprijini o idee, o demonstrație etc. ♦ de ~ = de pildă, bunăoară. 3. pedeapsă; întâmplare care poate servi ca învățătură de minte. (< fr. exemple, lat. exemplum)
EXÉMPLU ~e n. 1) Obiect care servește drept orientare pentru reproducere sau pentru imitație; fason; mostră; model. ◊ A da (sau a fi) ~ a da sau a servi drept model de urmat. 2) Fapt concret care ilustrează o teză; pildă. 3) Model ideal care întrunește caracterele esențiale ale unui grup de obiecte sau fenomene similare; tip. /<fr. exemple, lat. exemplum
exemplu n. 1. pildă, ceeace poate servi de model, poate fi imitat: exemplu bun, rău; 2. fapt ce poate da o idee despre ceva: istoria conține exemple de tot ce se poate întâmpla; 3. text citat spre a sprijini o regulă: exemplu de gramatică.
*exémplu n., pl. e (lat. exemplum). Model, izvod, formă după care trebuĭe să reproducĭ alta: exemplu bun, răŭ. Pildă, fapt care poate da o probă de ceva: l-am pedepsit ca să fie exemplu altora, istoria conține exemple de tot ce se poate întîmpla. Text citat în sprijinu uneĭ regule, maĭ ales în gramatică. De exemplu, ca probă: În apă trăĭesc și mamifere. De exemplu, balena. – Ob. egz- (după fr.).
EXEMPLU s. 1. model, pildă, (înv.) chip, mostră, paradigmă, pilduire, (înv. fig.) oglindă. (A da ceva ca ~.) 2. model, mostră, probă, specimen, tip. (Iată mai jos cîteva ~ de...) 3. exemplificare, ilustrare. (Sînt necesare cît mai multe ~.)
exemplu (lat. exemplum „probă prin comparație ori prin similitudine”), figură care reprezintă o specie de argument, și anume evocarea, în spațiul unui singur enunț, a unui fapt istoric sau admis ca atare, util pentru a convinge (P): 1. comparație pentru evidențierea deosebirii sau opoziției: „Marcellus a restituit siracuzanilor, dușmanilor noștri, operele de artă; Verres le-a răpit aliaților noștri.” (Cicero; Q., vol. II, p. 72); 2. similitudine: „Saturninus a fost asasinat, pe bună dreptate, ca și Grachii.” ( Q., vol. II, p. 72). • E. e bine folosit și atunci când argumentează de la mai mare la mai mic (a) sau de la mai mic la mai mare (b): a) „Au fost dărâmate cetăți, din cauza încălcării drepturilor căsătoriei; ce pedeapsă merită un adulter?”; b) „Niște cântăreți din flaut, când au plecat din Roma, au fost rechemați în mod oficial; cu atât mai mult trebuie rechemați din exil conducătorii de seamă ai statului și care au binemeritat de la Republică, dacă au fost alungați din invidie.” ( Q., V, vol. II, p. 73). • E. nu are efect retoric dacă nu-i folosit ca materie a similitudinii și opoziției, învelișul figurat al raționamentului oratoric. E., îmbrăcat în similitudine sau contrast, poate fi un argument în pledarea cauzei.
par egzamplu expr. de exemplu.

exemplu dex

Intrare: exemplu
exemplu 2 pl. -uri substantiv neutru
exemplu 1 pl. -e substantiv neutru